"Data post: Sambata, 7 August 2010, 10:44
Nu va mai indoiti...uitati: "Prin semnarea prezentului contract, Imprumutatul si/sau Imprumutatul solidar transmit irevocabil si neconditionat Bancii dreptul de a incasa toate veniturile sale/lor prezente si viitoare, incluzand salariul/salariile lor, dar fara a se limita la acestea pana la concurenta sumelor datorate in contract, mandatand in mod expres Banca sa notifice societatea/le la care acestia sunt angajati/tertii la orice data considerata de Banca, fara a ridica obiectiuni si fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati si sa solicite societatii/societatilor respective/tertilor respectivi plata salariilor/altor sume datorate de acestia Imprumutatului in conturile indicate de Banca"
In primul rand, nu pot sa nu remarc o oarecare intoleranta a antevorbitorilor fata de "pacatul" de a contracta un credit, in anumite conditii defavorabile beneficiarului creditului. Parca nu am sti cum au procedat bancile anii trecuti, cand te rugai tot tu de ei sa iti dea un credit.... Pe care acum il rambursezi din greu.
Si acum sa incerc o analiza pe textul citat, l-am copiat pentru ca sa imi fie la indemana cand fac trimiteri la el. Practic imprumutatul transmite dreptul de a incasa toate veniturile...ok, dar angajatorul nu este cu nimic obligat sa respecte un contract intre doua parti, si sa nu respecte codul muncii care specifica clar conditiile retinerilor din salariu/veniturile asimilate salariului. Si imprumutatul mandateaza banca sa notifice anajatorului si sa solicite acestuia plata salariului imprumutatului in conturile indicate de banca..... Sa notifice si sa solicite, deci.... Angajatorul nu este cu nimic obligat prin contractul in cauza sa si execute, fara a respecta legislatia in vigoare, o cerinta venita de la banca, care scuzati-ma, dar de cele mai multe ori poate fi abuziva, in goana lor de astazi (cand nu mai au sacii la fel de plini ca in 2008) de a recupera creditele restante.
In opinia mea, angajatorul este principalul vinovat pentru nerespectarea prevederilor codului muncii, in ceea ce priveste retinerile efectuate.
Dintr-un articol interesant:"Retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila. Dispozitii speciale privind retinerile din salariu sunt cuprinse si in reglementarile privind colectarea creantelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscala.
Potrivit art. 164 din Codul muncii “Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege”.
Cu exceptia retinerilor din salariu pentru sumele determinate de catre angajator reprezentand impozite si contributii, celelalte retineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii executarii silite. Mai mult, retinerea daunelor cauzate angajatorului nu poate fi efectuata pe baza oricarui titlu executoriu, ci numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
Art. 164 din Codul muncii interzice retinerile din salariu care au un alt temei decat hotararea judecatoreasca.
In sfera regulilor generale referitoare la retinerile salariale, prevederile alin. (4) al art. 164 impun limitarea tuturor retinerilor din salariu in fiecare luna la jumatatea salariului net.
In cazul in care asupra venitului din salarii al angajatului sunt infiintate popriri de catre mai multi creditori, Codul muncii stabileste urmatoarea ordine de distribuire a sumelor retinute:
1) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei
Potrivit art. 84 din Codul familiei, obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, adoptator si adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre alte persoane in cazurile prevazute de lege.
2) contributiile si impozitele datorate catre statSunt considerate ca fiind datorate “catre stat” in prezent bugetul general consolidat si obligatiile fata de alte bugete (de exemplu bugetele locale la care salariatul datoreaza impozite si taxe locale). |n acelasi timp, chiar daca din formularea riguroasa lipsesc taxele (cum sunt, de exemplu, taxele datorate autoritatilor administratiei publice locale - taxa pentru detinerea de autovehicule), au acelasi regim ca si celelalte obligatii fiscale.
In calitate de platitori de salarii, aveti obligatia sa calculati, sa retineti si sa virati lunar, dar si trimestrial sau anual, incepand cu 1 ianuarie 2007, impozitul pe salariile platite angajatilor. Periodicitatea retinerilor este determinata de statutul angajatorului, astfel ca, prin derogare de la obligatia de plata lunara, plata impozitului se realizeaza:
• trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre contribuabilii care au statut de microintreprindere in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
• anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.
De asemenea, angajatorul va asigura, la cerere, retinerea cotizatiei platita de membrii organizatiei sindicale, in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat.
La cererea organizatiei sindicale la care sunt afiliati salariatii, angajatorul poate conveni si accepta ca persoanele care au ca sarcina de serviciu plata salariilor, sa incaseze cotizatiile de sindicat si sa le vireze in contul sindicatelor respective.
Cotizatiile de sindicat pot fi incasate numai cu acordul fiecarui membru de sindicat, pe baza listelor lunare intocmite de catre sindicate.
Cotizatia sindicala platita in luna respectiva in cuantumul precizat anterior este deductibila lunar la calculul impozitului pe salariu.
In situatia in care sunt constatate elemente care determina modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de calcul a impozitului pe salariu, pentru care calculul impozitului lunar pe salarii a fost deja efectuat, angajatorul va proceda astfel:
- va recalcula drepturile respective pentru luna la care se refera;
- va stabili diferentele de impozit constatate pentru luna la care se refera;
- va influenta cu diferentele de impozit rezultate in sensul majorarii sau diminuarii impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:
- impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
- impozitul neretinut se retine de angajator din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.
3) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite Potrivit legii, creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii sunt plasate pe un loc privilegiat, imediat dupa cheltuielile de executare, si inaintea daunelor cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite. Codul muncii, prin enumerarea lacunara a ordinii de prioritate, inverseaza ordinea celor doua obligatii de plata ale salariatului;
4) acoperirea altor datorii Prevederile Codului muncii se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Este insa de mentionat faptul ca ordinea de prioritate a creditorilor urmaritori cuprinsa in Codul muncii este criticabila deoarece omite alte creante care se sting chiar inaintea obligatiilor de intretinere. Este cazul, spre exemplu, a cheltuielilor de executare pe care creditorul urmaritor le efectueaza in cadrul procedurii. Este de semnalat si inconsecventa legiuitorului comparand formularea lacunara a art. 164 alin. (3) din Codul muncii cu cea cuprinsa in art. 166 din Codul de procedura fiscala, cu mult mai complexa si mai exacta. Avand in vedere aceste diferente, dar si sfera raporturilor juridice reglementate, consideram ca din concursul a doua acte normative a caror reglementare coincide prevaleaza prevederile art. 166 din Codul de procedura fiscala.
In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, se procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
- creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
- creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
- creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
- creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
- creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
- creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
- creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
- creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
- alte creante.
Prevederile cuprinse in art. 164 alin. (4) din Codul muncii referitoare la cuantumul retinerilor din salariu reprezinta o abordare generala, neintrand in detaliile furnizate de dispozitiile art. 409 din Codul de procedura civila. Potrivit Codului muncii, retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net, neexcluzand insa limitarile retinerilor de 1/2 si 1/3 raportate la natura sumelor Asadar, este important sa se cunoasca si dispozitiile art. 409 din Codul de procedura civila, potrivit carora limitele retinerilor sunt urmatoarele:
• pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
• pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.In ceea ce priveste notiunea de “venit lunar net”, se poate considera ca legiuitorul s-a referit la castigul salarial, care-i ramane salariatului dupa efectuarea tuturor retinerilor."
avocatnet.ro explicăm legislația
ContSters20980, utilizator
cristinan44, utilizator
maria854 
marianbrunetel