Care este ordinea de pronuntare ?

nimar a scris:

Buna seara,

Dlor. consilieri si avocati, va rog, sa-mi spuneti CARE ESTE ORDINEA pe care instanta, intr-un litigiu de munca, TREBUIE SA SE PRONUNTE ; fond, cereri , exceptii (de orice natura) ? Va rog sa va argumentati raspunsul cu temeiul legal, in baza caruia formulati raspunsurile dvs. !

Va multumesc !

Ordinea este urmatoare : exceptii si apoi fondul.
Orice excepţie procesuală odată invocată întrerupe, de regulă, cercetarea acţiunii până la rezolvarea sa.
Este posibil ca excepţia procesuală ridicată să fie unită cu fondul cauzei şi rezolvate împreună.
Există, prin urmare, două posibilităţi de soluţionare a excepţiilor procesuale:
- rezolvarea lor de îndată;
şi
- unirea lor cu fondul cauzei pentru a fi soluţionate împreună.
Folosirea acestor posibilităţi nu constituie o facultate, în sensul că instanţa ar putea alege între una sau alta ; se va folosi mai întâi prima posibilitate şi în mod excepţional cea de-a doua.
În acest sens, dispoziţiile art.137 alin.1 sunt categorice : „Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”, iar în alin.2 dispune că „Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii”.
Rezultă că excepţiile procesuale se rezolvă înaintea cercetării fondului pretenţiei deduse judecăţii, iar dacă excepţia este invocată în cursul judecăţii fondului instanţa va soluţiona mai întâi excepţia procesuală .
Numai în cazul în care probele necesare rezolvării excepţiei sunt comune cu probele necesare rezolvării fondului, instanţa poate dispune unirea excepţiei cu fondul.
Unele excepţii procesuale trebuie să fie soluţionate, întotdeauna, înaintea fondului, având în vedere scopul urmărit prin invocarea lor (trimiterea dosarului la o altă instanţă, evitarea pronunţării unor soluţii contradictorii, etc.), cum ar fi : excepţia de necompetenţă, excepţia de litispendenţă, excepţia de conexitate, etc.
În situaţia în care se invocă, în acelaşi timp, mai multe excepţii procesuale, în lipsa unor reglementări legale exprese, instanţa trebuie să deducă ordinea de soluţionare a acestor excepţii din caracterul şi efectele produse de excepţiile respective.
Astfel, vor fi rezolvate mai întâi excepţiile referitoare la învestirea instanţei (excepţia de netimbrare sau de insuficientă timbrare, excepţia lipsei procedurii prealabile şi obligatorii), apoi excepţia de necompetenţă, excepţiile privind compunerea sau constituirea instanţei de judecată, puterea lucrului judecat, prescripţia, etc.

Asadar, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii (art.137 alin.1 C.proc.civ.).

După soluţionarea excepţiilor şi administrarea probelor, dezbaterea publică continuă cu depunerea concluziilor în fond. Cuvântul asupra fondului reprezintă o sinteză a dezbaterilor cu privire la probele administrate şi la motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţiile sau apărările părţilor de pe poziţia procesuală a fiecăreia dintre ele . Însă părţile vor putea depune şi concluzii scrise.

Daca intr-un litigiu de munca se ridica exceptii de procedura DE NULITATE ABSOLUTA, in referire la o decizie de concediere, in ORICE FAZA PROCESUALA :

INSTANTA ARE OBLIGATIA SA SE PRONUNTE PE ELE ,

tinand cont de Decizia XXI a ICCJ pronuntata in R.I.L. conform careia "in litigiile de munca se judeca in FOND in toate fazele procesuale ?

Va rog, argumentati legal raspunsul dvs., dlor. consilieri si avocati !

Va multumesc!