incredintare minor

Pe certificatul de nastere a minorului, sunteti trecuti fiecare ca si parinti, indiferent ce nume de familie purtati.. Aveti aceleasi drepturi si obligatii fata de minor.
Pentru o eventuala separare, trebuie sa aveti condiii pentru cresterea si educarea minorului , pentru ca , daca si el va cere incredintarea minorului, se vor efecta anchete sociale la domiciliul ambilor parinti. De opinia celor de la Autoritatea tutelara se va tine cont in instanta..
Pentru ca are doar 8 anisori, copilul nu poate fi chemat in camera de consiliu a instantei sa spuna cu ce parinte vrea sa locuiasca mai departe..
Desigur ca aveti sanse sa vi se incredinteze. PUteti proba cu martori ca sunteti o mama buna si ca aveti conditii optime pentru copil. Dar se va stabili un program de vizitare a minorului, pentru ca legea prevede ca si tatal trebuie sa tina legatura cu minorul.

Al cui este imobilul in care locuiti in prezent?
Dv aveti locuinta proprietate personala sau a parintilor, aveti ceva conditii de trai mai decente?
Concubinul, tatal copilului, lucreaza?
Dv lucrati, aveti venituri?
Sunt probleme care vor fi cercetate de catre comisia ce va forma ancheta sociala.

Este dificil de dat un raspuns anticipat.

Trebuie sa formulati o actiune privind incredintarea minorului insa, pentru a avea sanse ca sa puteti obtine incredintarea minorului, spre crestere si educare, trebuiesc indeplinite anumite conditii, cum ar fi, de exemplu, asigurarea unor conditii optime pentru cresterea si educarea minorului, o sursa de venit stabila, intr-un cuvant, sa-i asigurati satisfacerea nevoilor de baza, nu numai pentru supravietuire si protectie, ci si pentru a-si dezvolta personalitatea, talentele, abilitatile mentale si fizice.

Trebuie sa luati in calcul si dreptul celuilalt parinte de a pastra legaturi personale cu minorul si ca legatura copilului si cu celalalt parinte, este necesara in vederea dezvoltarii normale a copilului si a formarii sale ca adult.
Mai mult, orice conflict intre parinti, poate dezvolta/favoriza traume psihice copilului si ii poate afecta buna dezvoltare mentala si poate si fizica...iar interesul superior al minorului este intotdeauna "prioritar" intr-o actiune privind incredintarea acestuia catre unul dintre parinti.

Ar trebui sa gasiti impreuna cu tatal minorului o modalitate amiabila privind modul in care trebuie sa va exercitati atributiile/obligatiile/responsabilitatile de parinti, astfel incat "separarea copilului" de unul dintre parinti sa fie cat mai usoara si sa nu lase traume psihice, in primul rand.

Este cel mai greu sa construiesti o relatie si este cum nu se poate de simplu si usor sa o distrugi.

Daca apelati la sprijinul Autoritatii Nationale pentru Protectia drepturilor copilului, puteti primi sprijin, consiliere psihologica, astfel incat, minorul sa aiba cat mai putin de suferit iar parintii sa transforme "scandalurile si privirile fioroase aruncate unul catre celalalt, intr-o relatie de prietenie din care, atat parintii cat si copilul sa aiba de castigat.

Parintii trebuie sa inteleaga faptul ca daca nu convietuiesc sau nu au/nu pot avea o viata "conjugala" impreuna, pot crea conditii minunate pentru cresterea si educarea copilului lor si in mod separat, facand distinctie intre iubirea fata de sine/egoism/interese materiale/ambitii s.a.m.d., si iubirea, responsabilitatea fata de copil.

Daca nu mai puteti convietui impreuna cu tatal copilului este in regula, este normal sa nu mai continuati relatia, insa trebuie in mod necesar sa gasiti o cale de comunicare/rezolvare armonioasa, in ceea ce priveste exercitarea drepturilor parintesti.

Daca veti gasi o cale de solutionare amiabila a acestor probleme, procesul de incredintare si stabilire relatii personale cu minorul de catre parintele caruia nu-i va fi incredintat minorul, va fi doar o formalitate.