Legea 195/2001 ( Legeda voluntariatului) defineste voluntariatul ca si
activitatea de interes public desfasurata de persoane fizice, denumite voluntari, in cadrul unor raporturi juridice, altele decat raportul juridic de munca si raportul juridic civil de prestare a unei activitati renumerate.
Mai mult decat atat, art.5 alin.(1):
este interzis sa se incheie contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca, sau dupa caz, a unui contract civil de prestari de servicii ori a altui contract civil cu titul oneros pentru efectuarea prestatiilor colective.
Parerea mea este ca un contract de voluntariat nu este un contract de munca atipic.
Contractul de munca (indiferent care ar fi acesta) se defineste conform art.10 din Codul Muncii ca fiind
contractul in temeiul caruia o persoana, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei renumeratii denumite salariu.
Contractul de munca tipic este acel contract care defineste relatia intre un angajator si un angajat, care se desfasoara cu norma intreaga, pe perioada nedeterminata si la sediul angajatorului, sub controlul si indrumarea acestuia.
Contractele de munca atipice sunt prin definitie acelea care nu intrunesc una sau mai multe dintre aceste caracteristici.
Prin aceste contracte se adapteaza si flexibilizeaza continutul relatiilor de munca la noile cereri si conditii ale agentilor economici care nu mai au nevoie mereu de o prestare continua si constanta a muncii sau ca desfasurarea activitatii sa aiba loc la sediul intreprinderii, ourtand sa se recurga la formule noi ca “munca prin corespondenta”.
Asadar formele atipice ale contractului de munca sunt: contract pe durata determinata, cu timp partial, de munca la domiciliu si de ucenicie.