Partaj în formã verbalã

Buna ziua,

Am avut un proces de partaj în instanță în care tocmai s-a pronunțat sentința. Am cerut partajartea unui teren intravilan de 1200mp cu deschiderea la stradă de 19m.

În anul 2005, am angajat un cadastrist pentru a face cadastrul terenului pentru că mă înțelesesem cu sora mea să-i cumpăr dreptul ei asupra a 1/2 din acest teren. Ulterior nu a mai fost de acord să-mi vândă partea ei. Atunci, pentru că omul cu cadastru avea toate actele necesare, l-am rugat să facă o documentație de dezmembrare în două loturi cu deschiderea de 9,5m la stradă. După ce a ieșit documentația, am dus-o la notariat pentru a semna partajul voluntar. Sora mea a refuzat să vină să semneze contractul de partaj. Ulterior am rupt orice relație cu ea.

În anul 2009 am deschis un proces de partaj în instanță, în care am cerut împărțirea în alt mod decât în acea documentație cadastrală, și anume în două loturi unul în față iar celălalt în spate cu o cale de acces. Aflasem între timp că dacă vom împărți terenul în două loturi cu deschiderea de 9,5m, loturile rezultate nu vor mai putea fi construibile. Eu vreau să construiesc aici o locuință, în care să poată locui și mama noastră, a mea și a pârâtei, care locuiește acum singură în jumătate din casa părintească ce i-a revenit în urma divorțului de tatăl nostru decedat, casă ce se află pe acest teren care ne-a revenit nouă.

Casa a devenit o paragină. Anul trecut un țigan a forțat ușa de la intrare, a pătruns peste mama, a bătut-o și a violat-o. Pe sora mea, care o dușmănește pe mama de zeci de ani, nu a interesat-o. Soțul meu a fost chemat de poliție la fața locului la 2 noaptea, el s-a dus cu mama la procesul care a urmat plângerii penale. Noi suntem acum în dușmănie cu neamul țiganului, care ne acuză de implicare în condamnarea lui la 5 ani de pușcărie.

Pentru că nu am putut construi în 2005 o casă solidă, așa cum am dorit, mama fiind nevoită să locuiască în casa ei coșcovită din paiantă, pentru violul din 2009 eu și mama o consider pe sora mea autorul moral.

Acesta a fost motivul pentru care am decis anul trecut să pun capăt stării de indiviziune, și am apelatb la instanță.

La alegerea variantei de partajare, avocata surorii mele a invocat faptul că am avut o înțelegere atunci când am făcut documentația cadastrală de dezmembrare la care ea nu renunță, (deși a refuzat în 2005 să semneze partajul la notariat) și a cerut instanței ieșirea din indiviziune conform acelei documentații. Nu este adevărat. Eu am făcut acea documentație pentru a înceta starea de conflict generată de deținerea în indiviziune a terenului.

Instanța, prin sentința pronunțată spune:

” Expertul topograf a întocmit o propunere de lotizare (varianta 1) în conformitate cu această partajare, pe care instanța urmează a o valida, întrucât, pe de o parte, ea este expresia voinței anterioare a părților, care are valoarea unui contract (partajul nefiind un act solemn, el este valabil încheiat chiar în formă verbală), iar pe de altă parte, această variantă este una echitabilă, ambele loturi având aceleași dimensiuni pe laturi și aceeași deschidere la strada principală. Întrucât loturile formate au valori egale, nu se impune stabilirea de sulte.
Reclamanta nu poate reveni unilateral asupra voinței de partajare anterior exprimate, înțelegerea părților impunându-se atât acestora, cât și instanței, care nu ar putea-o desființa, indiferent de argumentele prezentate de reclamantă cu privire la posibilitatea de a construi pe loturile astfel formate.”

Întrebarea este ce șanse aș avea ca în recurs să schimb această soluție dată de Judecătoria Buftea? Eu nu revin unilateral asupra acelei înțelegeri. Prima care a refuzat-o a fost sora mea, atunci când a refuzat să vină să semneze. Acesta a fost motivul pentru care am apelat la instanță.

Deși terenul a fost evaluat la 66.000 euro, calea de atac la care am dreptul este recursul în 15 zile de la comunicare. Nu ar fi trebuit să am drept și la apel?