In primul rand, declaratia si optiunea minorului in cazul audierilor, in camera de consiliu sau in instanta, in vederea incredintarii acestuia spre crestere si educare unuia dintre parintii divortati nu are decat un caracter optional, iar nu obligatoriu pentru instanta de judecata investita cu aceasta actiune.
Ca aspecte importante pentru luarea deciziei de catre instanta sunt considerate acele aspecte determinante ce pot contura o hotarare in interesul major al copilului (legatura afectiva, situatia materiala necesara educarii unui copil, atentia acordata etc.). Trebuie sa va spun ca starea de fapt, in care sotul este judecat pentru omor, va este oarecum favorabila, copilul incredintindu-se unuia dintre soti, iar nu bunicilor. Numai daca inredintarea catre unul dintre soti este imposibila, atunci pot fi luate in calcul si variante alternative de incredintare si ocrotire, prevazute de legislatia speciala (L.272/2004, L 273/2004). In situatia dvs. concreta ar fi indicat sa introduceti chiar vs. apel, cu indicarea acelor probe ce trebuiau propuse in fond, referitoare la situatia reala a tatalui si la imposibilitatea ca minora sa continue scoala in tara in lipsa tatalui (fiind inchis) si cu indicarea probelor (presupus a fi fost aduse in fond de dvs.) ca minora poate locui si invata la dvs., chiar daca in alta tara. Tot pe fond si apoi numai subliniat in apel, trebuia invocata lipsa calitatii procesuale a bunicilor in acest proces, iar daca situatia este numai una de fapt, dupa ramanerea definitiva a hotararii de incredintarea catre dvs., puteti lua fetita oricand. Speta este insa relativ dificila si pentru faptul ca nu va aflati in tara. Si de aceea era ideal sa aveti angajat un avocat.