Imprumut - inscris

Dovada cu înscrisuri este reglementată de art. 172-176 din C. proc. civ. Prin înscris se poate înţelege orice declaraţie cu privire la un act sau un fapt juridic, făcută prin scriere de mână, dactilografiată, tehnoredactată, imprimată pe hârtie sau orice alt material
În cadrul unui proces, ca înscrisuri, se pot folosi înscrisurile autentice – acte care s-au încheiat cu solemnităţile cerute de lege (acte încheiate de un notar public, acte de stare civilă, hotărâri judecătoreşti, etc.), înscrisuri sub semnătură privată – înscrisuri întocmite de părţi fără intervenţia vreunui organ al statului, dar încheiate cu respectarea anumitor condiţii, cum sunt registrele, scrisorile, telegramele şi exemplele pot continua.

Dacă un înscris depus de una din părţi este contestat de partea adversă, ori dacă instanţa are îndoieli asupra autenticităţii înscrisului, se va recurge fie la verificarea de scripte, care reprezintă modalitatea prin care instanţa va confrunta înscrisul cercetat cu scrierea făcută în faţa instanţei, confruntarea cu alte înscrisuri ori prin ordonarea unei expertize grafice, fie la procedura falsului prin trimiterea înscrisului la Parchet pentru cercetarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii de fals.


Ca regulă generală, art. 1169 din C. civ. statuează “că cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”, deci sarcina probei este a reclamantului. Sunt şi situaţii în care şi pârâtul este obligat să preia iniţiativa probei, de exemplu în cazul în care a invocat o excepţie procesuală şi trebuie să facă dovada acesteia, ori în alte cazuri anume stabilite de lege.

În procesul civil, probele ce se pot administra sunt : înscrisurile (actele), interogatoriul, martorii, expertizele şi cercetarea la faţa locului.

Propunerea acestor probe se face în faza iniţială a procesului. Aşa cum am arătat în articolele anterioare, reclamantul este obligat încă de la sesizarea instanţei de judecată, prin cererea de chemare în judecată, să-şi arate dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. La rândul său şi pârâtul prin întâmpinare poate să indice probele de care înţelege a se folosi în apărarea sa.

evident ca da. sunteti bun de plata. pe acea hartie, de fapt inscris sub semnatura privata, exista nu numai semnatura dv, dar si o data, presupun, cand ati semnat. In timp de 3 ani de la acea data, creditorul dv se poate manifesta legal sa-si ceara drepturile la care suma evident se vor aplica dobanzile legale si cheltuieli de judecata in conditiile in care sentinta va fi favorabila lui. depinde si de alte probe pe care le va administra el.

Pe baza acelui inscris instanta va admite actiunea reclamantului.
Nu conteaza ca nu au fost si martori de fata.

avocat Claudiu Lascoschi

si daca au trecut mai mult de 3 ani?

daca au trecut mai mult de trei ani actiunea ar fi prescrisa.
in acest termen de 3 ani ati fost notificat de catre creditor?