pensia=proprietate. Care sunt argumentele din legislatia interna si din cea europeana?

Exista diferite sisteme de pensii: de stat, private; cu definirea contributiilor, cu definirea beneficiilor. Ele pot coexista, perfect legal. Majoritatea romanilor a "cotizat" la sistemul de stat pe sistemul definirii contributiilor, in urma unor obligatii legale. Ei au dobandit dreptul la o pensie, dar nu si o garantie a unui anume nivel, cum ar fi fost cazul pe sistemul definirii beneficiilor.
Cadrul legislativ din Romania este puternic influentat si se aliniaza in foarte mare masura celui din Europa.
Cu toate greutatile si balbaielile tranzitiei spre un sistem privat de pensii, pana acum s-a rezistat tentatiei de a se nationaliza "fondurile de pensii private" (a se vedea cazul Ungariei).

nu mi s-a raspuns la intrebare.intrebarea mea nu are nimic cu asigurarile.este lesne de inteles ca ma refer la sistemul public de pensii.

Gasite pe net:
-Pensia nu este un venit ci o creanta asupra statului, conform solutiilor date de CEDO.
-Pensia este un drept castigat, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul 1, Art. 6;
-Pensia constituie un drept patrimonial, conform Conventiei pentru drepturile omului, Protocolul1, Art. 1.
-Asimilata dreptului de proprietate, pensia nu poate fi diminuata (prin “”recalculare””, spre exemplu) nici confiscata, conform Tratatului de la Lisabona, Art.45, Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 17, Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 17, pentru ca nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate.
-Persoanele in varsta au asigurat dreptul la securitate si asistenta sociala, la o viata demna si independenta – vezi Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Art 25 si Art. 34 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Art. 25.
-Orice cetatean are dreptul la o buna administrare, conform Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, Art. 41.
-Drepturile si libertatile castigate nu pot fi desfiintate, conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Art. 30.

Despre pensii private:

[ link extern ] /

Buna seara .Am urmarit postarea si instantaneu am realizat o expresie a fostului ministru al muncii ,care se apleaca acum catre alte lucruri.Decizia de pensionare ,prevede si cuantumul de care beneficiaza persoana in cauza care a dobandit acest drept legal ,in baza unei legi .Nu se poate separa cum vreti dvs.dreptul la pensie si cuantumul,sunt stabilite in tot unitar.Daca se intra cu incaltamintea de iarna in toate normele de drept ,in principii de drept ,in jurisprudenta CEDO ignorand in totalitate dreptul comunitar,inseamna ca .....nu stiu ! ce se mai poate face inacest stat democratic.

In masura in care puteti afla ceva rapid sa va lamuriti, va recomand sa cititi paginile 9-10 din decizia 872/25.06.2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, dosarul 1532/2010, in care s-a decis ca pensiile nu pot fi diminuate.

Pe scurt, CEDO nu spune ca pensia este drept de proprietate, ci un interes patrimonial asimilat dreptului la proprietate (cum sunt promisiunile de restituire a caselor nationalizate) pe care statul il promite, desi in cazul asigurarilor sociale nu se aplica un regim atat de restrictiv ca in cazul proprietatilor (CEDO a permis taieri de 50% ale unor contributii). Din decizia CCR:

În Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că art.1 din Protocolul adiţional la Convenţie nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta art.14 din Convenţie privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislaţie care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuţii -, acea legislaţie trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art.1 din Protocolul adiţional la Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincţia dintre beneficiile de natură contributivă şi cele necontributive sub aspectul incidenţei art.1 din Protocolul adiţional la Convenţie.

CCR observa apoi ca dreptul la pensie este garantat constitutional fara calificare in Romania.

Distinct de exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Constituţia României prevede, în mod expres, la art.47 alin.(2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale. În aceste condiţii devine aplicabil art.60 din Convenţie, potrivit căruia "nicio dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte contractantă este parte".

Aceasta garantie constitutionala s-ar putea citi ca coroborandu-se cu Conventia pentru a rezulta intr-un drept castigat.

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie.
Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art.47 alin.(2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei.

Prin urmare, nu este vorba stricto sensu de proprietate, ci de un interes patrimonial care trebuie cantarit din perspectiva dreptului de proprietate. CEDO acorda o marja larga statelor de diminuare si reasezare a acestor interese patrimoniale.

In Romania CCR a tratat privilegiat pensiile fata de alte ajutoare sociale a caror diminuare a permis-o (somaj, indemnizatie mame etc) pentru ca dreptul la pensie este garantat constitutional.

Pe scurt, nu este proprietate pentru ca nu este un depozit la banca, nu este transferabila, si nu are un cuantum total exact.