Conventia civila de prestari servicii

1. Sunt legale, temeiul lor fiind Codul Civil.
2. Nu se inregistreaza nicaieri aceste conventii civile.
3. Se pot incheia atat ca persoane fizice, cat si ca persoane fizice autorizate.

1. Nu sau, cel puţin, foarte discutabil.
2. Din 2003 nu mai e necesară înregistrarea la ITM a convenţiilor civile.
3. Convenţii de acest tip (prestare periodică a unei munci, cu titlu de activitate profesională) se pot încheia numai ca PFA, dar în această ipoteză ele nu mai sunt "convenţii civile", ci au un caracter comercial (din punctul de vedere al subiecţilor implicaţi - ambii comercianţi - şi al faptelor care fac obiectul prestării).

elis, ne poţi lumina cu nişte argumente pentru afirmaţiile categorice din răspunsul tău?

ªi încă o întrebare: dacă tot "sunt legale, temeiul lor fiind Codul civil", de ce nu se înghesuie toţi angajatorii să le încheie? În fond, ele eludează întreaga legislaţie a muncii: nu e nevoie de înregistrarea contractelor sau a actelor adiţionale, nu e nevoie de formalităţi la concediere, nu e nevoie de respectarea timpului de lucru şi a celui de odihnă, nu e nevoie de un concediu minim etc.?

:hm:

Convenţiile civile de prestări servicii sunt, aşa cum le spune şi numele, „nişte înţelegeri între persoane fizice şi juridice, bazate pe prevederile Codului civil, care permit celor dintâi să presteze servicii remunerate.
Disputele create în jurul convenţiilor civile au fost generate de faptul că aceste convenţii erau văzute de către organele de control în domeniul muncii ca fiind forma mascată a unui contract de muncă. Drept pentru care, s-a încercat în permanenţă delimitarea lor, prin găsirea unoror criterii pe baza cărora să se poată face diferenţa: când ar trebui să existe un contract de muncă şi când este suficientă o convenţie civilă.
Pentru a justifica legalitatea şi necesitatea unei convenţii civile, trebuie aduse argumente legate spre exemplu, de durata contractului şi de relaţia dintre prestator şi beneficiar. Altfel spus, s-ar putea justifica existenţa unei convenţii civile în condiţiile în care - spre exemplu - este vorba de o activitate temporară, iar prestatorul persoană fizică nu se află într-o relaţie de subordonare faţă de beneficiar.

Miza convenţiilor civile ţine, evident, de aspectele fiscale asociate acesteia. Modificarile Codului fiscal au adus o nouă perspectivă asupra impozitării veniturilor obţinute în baza convenţiilor civile. Noile prevederi nu sunt cu mult mai clare în ceea ce priveşte stabilirea categoriei din care fac parte aceste venituri. Legiuitorul le include în continuare în categoria veniturilor din activităţi independente, cu obligaţia reţinerii la sursă a unui impozit anticipat de 10%. Aceleaşi venituri însă pot fi incluse în categoria altor venituri, pentru care impozitarea se face la sursă şi este finală (prin aplicarea cotei de impozit de 16%).

precizare

1. Retinerea la sursa a impozitului anticipat de 10 % trebuie completata la sfarsitul anului fiscal cu diferenta de 6 % de catre prestatorul de serviciu prin conventie civila. Este o complicatie si o prelungire a unui subiect fara rost sau avantaj.
2 Este bine pentru prestator ca retinerea sa se faca direct de 16 % si prestatorul nu mai trebuie adauge nimic la sfarsitul anului fiscal.
3. Trebuie platita asigurarea de sanatate 6.5 % si asta este tot pentru prestator.
4. Nu trebiuie sa fiti PFA . Eu daca sunt specialist IT si imi place sa amenajez parcuri sau gradini particulare pentru niste oameni cu bani, care stiu deja ca ma pricep foarte bine, ca au vazut ei si la altii de ce sunt in stare, la sfarsit de saptamana dar nu intotdeauna ci numai asa din timp in timp si numai pentru cei care imi plac ochii lor, ar fi aberant sa inchei un contact de munca sau sa ma autorizaz ca peisagist mai ales ca nu am calificarea necesara.
5 Treceti suma de plata a serviciului in contract cu 22.5 % mai mare decat cea neta pe care o doriti, si totul va fi OK.

elis, să zicem că explicația pe care ai dat-o e un "argument". Nu am găsit trimiterile tehnice pe care oricare jurist le-ar face într-o asemenea argumentare. Vreau un text legal care să permită convențiile de care vorbești, pentru motivele pe care le enumeri, făcând o delimitare clară între, să zicem, un contract individual de muncă pe durată determinată de 4 luni, cu program de 4 ore pe zi și o convenție civilă încheiată pe aceleași coordonate.

E vreun text legal care să precizeze care sunt limitele în care se încheie convențiile civile de prestări servicii (până la urmă, aici, exprimăm păreri, dar, ca juriști, trebuie să le acoperim prin argumente legale)? Legea 130/1999 avea o asemenea delimitare. Aceasta a fost scoasă în 2003, ca urmare a adoptării Codului muncii. Acest cod spune explicit că "e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;" (art. 276). În același sens s-au pronunțat și unele instanțe (mai postez încă o dată link-ul de la o discuție anterioară pe exact aceaași temă, cu aceleași personaje implicate: [ link extern ] ).

Și NU, miza convențiilor civile nu ține doar de aspectele fiscale! E vorba de întregul set de drepturi și obligații prevăzute de legislația muncii, care în cazul acestor convenții este complet ocolit.

---------------

Stimate d-le Ciobotaru, știu că în România toți ne pricepem la tot, dar în acest caz e vorba de niște detalii tehnice care presupun un studiu al textelor legale și o înțelegere (studiată) a cadrului lor normativ. Nu putem apărea, chiar și pe un forum, pentru a da sfaturi juridice (ce pot avea consecințe practice), dacă nu avem responsabilitatea lucrurilor spuse.

Înainte de a sări la "trebuie" asta, "trebuie" aia, încercați să găsiți un răspuns la o întrebare simplă: "de ce?"... pentru că scrie elis, a_k sau Nicolaie Ciobotaru pe un forum așa? sau pentru că există un temei juridic clar precizat?