r.gabi a scris:
Legislatia romana nu functioneaza pe baza precedentelor(cutumelor)judiciare precum cea britanica.
Conform OG nr.2/2001,instanta competenta sa solutioneze in prima instanta este instanta de la locul constatarii contraventiei,
Instanta superioara este Sectia de Contencios Administrativ a tribunalului,pe raza teritoriala a caruia se afla instanta de fond.
Niciodata nu a judecat in fond ,de exemplu ,Judecatoria Tulcea,iar instanta de recurs a fost Tribunalul Judetean Cluj,decat in anumite cazuri exceptionale prev.de lege,cum ar fi admiterea unei cereri de stramutare
Aveti si nu aveti dreptate. Aveti dreptate, in sensul ca, intr-adevar, in general, in dreptul roman (la care, chipurile, aderam - scriu "chipurile" referitor la faptul ca aderam la vreun drept) nu exista precedente, pentru ca in dreptul roman se porneste de la premiza ca totul este legiferat si judele numai aplica legea, nu o si completeaza - o filozofie cu care sunt intru totul de acord.
Nu aveti dreptate insa cand scrieti ca nu exista precedente in dreptul romanesc: nu se numesc precedente, dar atunci cand ICCJ-ul decide asupra modului de aplicare a unei legi, devine general obligatorie interpretarea pentru toate instantele tarii. Sper sa fiti de acord asupra acestui punct (de altfel, zice-se ca prin Legea Micii Reforme s-a si urmarit intarirea rolului ICCJ-ului de procedura unitara; ma rog, ca la noi una se zice si alta se face, nu mai are rost sa discutam).
Eu v-am intrebat daca cunoasteti vreun precedent (mentionand intai ICCJ-ul in mesaj), tocmai din punctul asta de vedere.
Insa, dvs. imi raspundeti cu ceea ce se numeste "un argument circular", si va bazati pe Codul de proc. civ. cand scrieti ca "Niciodata nu a judecat in fond ,de exemplu ,Judecatoria Tulcea,iar instanta de recurs a fost Tribunalul Judetean Cluj": va referiti la dosare civile. Ori, contraventiile (al caror regim este recunoscut ca nefiind bine definit in legislatia noastra - sunt destule voci care spun ca e nevoie de o legislatie specifica lor) sunt pana una alta tratate ca o struto-camila:
1) au fost scoase de sub regimul infractiunilor, si "inteleptii" nostri juristi de frunte au zis ca in cazul asta se aplica Codul de proc. civ.
2) CEDO insa le-a cam dat peste nas (poate ati auzit de "Cauza Anghel contra Romaniei") si a statuat ca trebuie sa se aplice Codul de proc. penala, pentru ca este intre altele necesar sa existe apararea poate cea mai importanta atunci cand este vorba de stabilirea balantei de putere intre individ si stat: prezumtia de nevinovatie. In lipsa acesteia, Statul poate abuza.
Asadar contraventiile sunt definite azi ca fiind incalcari ale legii civile, cu consecinte civile (amenzi, sau cel mult activitate in folosul societatii) dar procedura aplicabila (pe langa cea definita in OG 2/2001) este definita prin Codul de proc. penala (pana se va promulga un Cod de procedura contraventionala... cand se va promulga). Nu e struto-camila?
Revenind insa la oile noastre, presupunerea dvs. cum ca s-ar aplica Codul de proc. civ. este deci desfiintata de catre CEDO.
Dar, Codul de procedura (civila sau penala), cum o fi, este generalitatea; si nu ati explicat cum de se aplica asa de simplu principiul ca este vorba de tribunalul unde este arondata judecatoria, cand avem legea speciala - Legea Contenciosului Administrativ, art. 10, care deroga de la legea generala.
Puteti sa explicati de ce nu s-ar aplica principiul derogarii, care este sacrosant, in cazul de fata?