Renuntare la drepturi parintesti

Daca nu vrea sa-l viziteze, e treaba lui si nu poate fi adus in lanturi...

Dar renuntarea la drepturi parintesti nu se poate. Copilul nu-i un animalut de casa pe care azi il hranesc si maine daca nu-mi mai place il fac cadou altor iubitori de animale de companie.

Iar decadearea din drepturile parintesti pentru motive care de multe ori ascund un soi de troc murdar intre parinti n-aveti sa vedeti din partea unui judecator pentru ca astia nu-s picati din Marte, traiesc printre noi.
Decaderea din drepturile parintesti e o sanctiune grava, care se aplica pentru fapte anume aratate de lege, nu dupa cum i se nazare nustiu cui.

Stiu ca o sa-mi votati negativ acest raspuns, dar asta e.
Cred ca o sa ma apuc sa scriu o carte, desi toata litereatura universala e plina de carti din care rezulta cat de nefericiti stiu parintii sa-si faca copii.

Semnat. Actual avocat. Fost copil din parinti despartiti.

Potrivit art.109 alin l C.fam., dacă sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului este primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părinteşti, prin purtarea abuzivă sau prin neglijenţă gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, instanţa judecătorească, la cererea autorităţii tutelare, va pronunţa decăderea părintelui din drepturile părinteşti.
Rezultă că decăderea se poate lua împotriva părintelui numai pentru greşeli de o anumită gravitate în exercitarea drepturilor ori neîndeplinirea îndatoririlor părinteşti cu privire la persoana copilului.

Decăderea din drepturile părinteşti în cadrul dispoziţiilor art.109 din Codul familiei invocate ca temei juridic al unei acţiuni in instanta, constituie cea mai gravă sancţiune civilă ce se poate lua împotriva părinţilor care prin felul de exercitare a drepturilor părinteşti, respectiv prin purtarea lor abuzivă sau prin neglijenţa gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, pun în pericol sănătatea, dezvoltarea fizică a copilului, primejduiesc educarea, învăţătura sau pregătirea profesională a acestuia. Cu alte cuvinte, cazurile de decădere din drepturile părinteşti reglementate în mod limitativ de prevederile art.109 C. fam. privesc numai greşita exercitare a drepturilor şi îndatoririlor de părinte, iar nu şi la neexercitarea acestor drepturi şi îndatoriri.

delia.vornic a scris:

Este posibil sa se faca acest lucru printr-o declaratie notariala sau un simplu proces civil? Am fost sfatuita pana acum ca singura mdalitate de renuntare este decaderea din drepturi, ceea ce ar implica un proces penal.

Nu este posibilă renunţarea părintelui la drepturile părinteşti, sub nici o formă!:D
Singura modalitate este decăderea din drepturile părinteşti pentru cazul în care părintele a săvârşit o faptă penală pentru care a fost condamnat şi ca pedeapsă accesorie s-a stabilit şi decăderea din drepturile părinteşti de către instanţa penală pe durata stabilită de instanţă şi numai în cazul săvârşirii anumitor infracţiuni...
Cum spunea şi colega Romaşcanu, renunţarea la aceste drepturi nu se poate face ca şi când ai renunţa la o haină care nu-ţi mai place, azi este la modă şi o port, iar mâine nu mai este la modă şi o arunc...;)

Ar exista varianta,daca sunteti casatorita in prezent, ca sotul sa va adopte copilul, daca si tatal este de acord.

Si se mai intampla asa, prin viata, ca un om care a vrut sa taie, din furie, orice legatura cu altul, sa caute apoi modalitati sa "taie taieturile". Asta pentru ca, intre timp, s-a intamplat altceva: a mutit si e o mostenire, si-a facut o operatie estetica si e mai frumnos, te-miri-ce.

Si uite-asa, apar la noi in prag si se simt, daca legea are alte scopuri decat ei, se simt judecati sau nedreptatiti. Adica, viata e asa: azi e una, maine alta. Iar tu, cel in pragul caruia sta omul, esti un avocat prost, pentru ca (fraza lor preferata) "trebuie sa fie ceva, sa se faca ceva, o chichita..."
Iar daca nu stii chichite de gen sau refuzi sa lupti pentru fraudarea legii, esti avocat prost. Sau proasta, in cazul meu. :P