preintampinare la divort

Este foarte greu. Stai 15 ani langa cineva in casa familiei lui, investesti tot ce ai acolo, iar acum a trebuit sa plec din casa lui fara nimic. Eu mai am doar mama care se afla la peste 400 Km, serviciul meu este aici si nu e momentul sa renunt la el pt ca am rate de platit si asa sunt bugetara. Stau la prieteni, deci nu se pune problema sa iau si copilul iar chiria deocamdata este imposibila. Cel mai bine pentru copil din punctul acesta de vedere este sa ramana la tata, nu este ce imi doresc dar nici egoista nu pot fi si trebuie sa ma gandesc la binele ei. Intre timp incerc sa pastrez o legatura buna cu ea si chiar cu tatal ei pentru a nu avea probleme in aceasta privinta. Fetita are aproape 9 ani. Cand voi reusi sa am unde sa stau si sunt convinsa de asta pot cere incredintare, nu?
Nu am ce face..... el are toate atuurile.
Multumesc.

Sa inteleg ca ati locuit vreme de 15 ani in casa parintilor lui?
Ati mentionat ca ati investit si dvs in acea locuinta.
Deci va avea loc un partaj, dupa 15 ani sigur aveti multe de impartit.
Dvs unde veti locui dupa divort? In continuare la prieteni?

Depinde foarte mult ce doriti dvs sa se intample

In general, in situatiii de desfacerea casatoriei in instanta, nu conteaza durata, fiecare parte isi pune intrebari... Altfel, ar fi mai corect si de bun simt sa nu mai divortati niciodata luand in considerare faptul ca in urma iubirii voastre aveti si copiii!

In primul rand, de ce ati parasit domiciliul comun? V-a silit?
Timp de 15 ani ati investit si dvs. in casa care e numai a lui (sau a parintilor).
Neaparat, faceti "Cerere reconventionala" - in care cereti si dvs. desfacerea casatoriei, incredintarea minorei, pastrarea numelui (daca doriti asta si neaparat motivati, numai in anumite situatii se poate daca sotul nu este de acord) si partajul bunurilor comune. Propuneti probe: inscrisuri, martori.
Inteleg ca nu va este usor.
Asta nu inseamna ca trebuie sa cedati si sa lasati totul.
In primul rand copilul n-o sa va ierte niciodata.
Oricat ar fi de greu, gasiti o chirie unde sa se poata face ancheta sociala.
Ganditi-va : e de preferat luxul fara mama sau fie si greutati dar cu mama alaturi...?!?

Daca ai stat 15 ani in casa lui, si ai investit acolo, copilul are nevoi de tine, si lucrez, faci cere reconventionala. Daca nu luptati -si sigur ca aveti succes- acum in situatia grea, nu aveti cum sa reusesc nimic in continuare asa cum va aratat colegii. La momentul actual cel care are nevoi de mila este dv -mi se pare clar-si daca sotul nu are mila si nu face fata situatii este cel mai mare vinovat. El nu plateste locuinta. Vorbesc cu el pentru a arata nedreptatiile si vointa dv de a lua copilul. Cel putin vorbesc cu parinti tai si il las acolo in compania lor pana ca ajungi la un nivel de trai normal, decente. Ce sunt 400 de Km in tren. Dar imi se pare ca nu aveti prea mult curaj, cu tot ca cereti parece si ajutor in acest foro si ca mai iubesti pe sotul tau. Gandestete care ar fi solutia sau faci o conventia pentru a lua copilul dupa sase luni, cu sotul tau, cu o incredintare provisoria, pactat la un avocat si supus la aprobarea judecatoreasca. Cu tot ca nu este considerat posibil in Dreptul romanesc.