DONATIE INTRE SOTI

Între soti se pot face donatii, însa numai în privinta bunurilor proprii. Daca obiectul donatiei între soti l-ar constitui bunurile comune, s-ar crea posibilitatea micsorarii comunitatii de bunuri ceea ce este interzis prin lege (art. 30 alin. 2 C. familiei).

În timpul casatoriei, bunul primit prin legat este propriu, indiferent daca legatul este universal, cu titlu universal sau cu titlu particular întrucât legea nu distinge. Legatul trebuie sa provina de la un tert si nu de la celalalt sot. În acest caz, legatul îsi produce efectele la moartea testatorului.

Daca legatul provine de la celalalt sot, el îsi produce efectele la moartea sotului testator, adica la încetarea casatoriei.

Partea finala a art. 31 lit. b precizeaza ca dispunatorul (testator sau donator) poate sa prevada ca bunul va deveni comun. Dreptul dispunatorului ca bunul sa devina comun este limitat de prevederile legale cu privire la rezerva succesorala. În cazul în care obiectul donatiei îl formeaza bunurile din rezerva succesorala a sotului gratificat, clauza prin care s-ar dispune ca donatia devine bun comun este nula deoarece bunurile apartin prin lege mostenitorului rezervatar si nu vor intra în categoria bunurilor comune. Daca dispunatorul precizeaza, în mod expres, ca bunul este comun sau este destinat obtinerii unui alt bun comun (de exemplu, când se doneaza o suma de bani în vederea achizitionarii unui apartament pe care dispunatorul îl doreste comun), atunci bunul donat este comun. Daca dispunatorul nu face o asemenea precizare atunci bunul donat este bun propriu.

Daca liberalitatea este facuta unuia dintre soti cu mentiunea expresa ca devine bun comun, se considera ca sotul donatarului sau legatarului nu se poate opune la acceptarea donatiei sau testamentului.

1. Da, donatiile intre soti facute in timpul casatoriei sunt permise de lege.
Parintii sotului decedat au calitatea de mostenitori rezervatari si pot cere reductiunea donatiilor care incalca cota lor de rezerva succesorala.
Rezerva succesorala in cazul unui parinte este 1/4 din mostenire, iar in cazul in care sunt 2 parinti - 1/2 parte din mostenirea lasata de defunct.
Ceilalti mostenitori - frati, surori, alte rude, nu au calitatea de mostenitori rezervatari si nu pot solicita reductiunea donatiilor.
2. Sora Dvs. ar avea dreptul la moartea mamei la o cota de 1/6 din imobil, Dvs. veti avea o cota de 3/6 , iar sotul o cota de 2/6 din imobil.

OK, multumesc de raspunsuri, insa in privinta celei de-a doua probleme, cea cu sora mea, nu ma interesa cifra cotei parti, ci ce drepturi efective are, daca spre exemplu dorim sa vindem casa ea se poate opune? Are drept de habitatie acolo, poate sa se mute peste voia noastra? Poate dispune cum vrea ea de bunul imobil?
Vulturyne

În momentul în care sora dv. va deveni moştenitoarea mamei alături de dv. şi soţ, va deveni coproprietară pe cota de 1/6 din imobil, caz în care nu puteţi vinde imobilul fără acordul ei, dar veţi putea solicita ieşirea din indiviziune oricând, astfel încât dacă imobilul este partajabil în natură, aceasta să primească o parte din imobil cu plata unei sulte de către dv. şi soţul dv. sau către dv. şi soţul dv., după caz sau, dacă imobilul nu va fi comod partajabil în natură, atunci veţi solicita atribuirea imobilului către dv. şi soţul dv., cu plata unei sulte în favoarea sorei dv., aferentă cotei-părţi de proprietate de 1/6, la valoarea efectuării expertizei, sau poate veţi încheia o tranzacţie prin care îi veţi achita sorei o sumă de bani prin care vă va ceda cota ei parte.
Obţinând o cotă de 1/6 din imobil, la moartea mamei dv., sora dv. poate pretinde să locuiască în acel imobil dacă acea casă are 6 camere şi 1/6 ar fi o cameră, DAR NUMAI CU ACORDUL DV., al celorlalţi coproprietari, caz în care aţi face o împărţeală de bună voie şi un act autentic înscris în cf, pentru a nu avea ulterior probleme...
În cazul în care acea casă are 3 camere, nu ar putea locui într-o cameră fără să vă încalce dreptul dv. de proprietate. Dar dacă, şi în acest caz, dv. - ceilalţi coproprietari - veţi tolera să vă intre în casă, este problema dv. ...
În ambele cazuri, sora nu se poate muta fără voia dv., deoarece ar săvârşi infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută şi sancţionată de Codul penal. Dacă ar dori să-şi valorifice acest drept obţinut ca urmare a dezbaterii succesiunii după mama dv., atunci singura soluţie este o acţiune de ieşire din indiviziune.;)