incuviintarea actelor de dispozitie ale interzisului judecatoresc

In prezent, regimul juridic general al tutelei copilului este reglementat de douã acte normative, adicã de Legea nr. 272/2004 şi de Codul familiei. Facem precizarea cã normele juridice prevãzute în Codul familiei pentru tutela copilului, în mãsura în care au rãmas în vigoare, sunt de aceeaşi forţã juridicã cu normele prevãzute de Legea nr. 272/2004.
Altfel spus, cele douã categorii de norme nu sunt, în raporturile dintre ele, nici generale si nici speciale. Se impune aceastã concluzie, deoarece ambele categorii reglementeazã o singurã formã a tutelei, adicã tutela copilului. Aşadar, dreptul comun în materie este alcãtuit, deopotrivã, din normele Legii nr. 272/2004 si din cele ale Codului familiei.actualul regim juridic al tutelei copilului este tranzitoriu, deoarece Proiectul Codului civil, consacrã tutelei minorului capitolul II (art. 71-122) din titlul Iii (ocrotirea persoanei fizice) al cãrţii I (despre persoane).
Avem de a face cu un regim juridic neunitar deoarece, în prezent, regimul juridic general al tutelei copilului este reglementat de douã acte normative, adicã de Legea nr. 272/2004 şi de Codul familiei. Normele juridice prevãzute în Codul familiei pentru tutela copilului, în mãsura în care au rãmas în vigoare, sunt de aceeaşi forţã juridicã cu normele prevãzute de Legea nr. 272/2004.
Altfel spus, cele douã categorii de norme nu sunt, în raporturile dintre ele, nici generale si nici speciale. Se impune aceastã concluzie, deoarece ambele categorii reglementeazã o singurã formã a tutelei, adicã tutela copilului. Aşadar, dreptul comun în materie este alcãtuit, deopotrivã, din normele Legii nr. 272/2004 si din cele ale Codului familiei.
Cu toate cã art. 40 alin. 2 din Lege se referã exclusiv la instituirea tutelei, sunt unele mãsuri prevãzute de Codul familiei care, în opinia noastrã, de asemenea, sunt de competenţa instanţei judecãtoreşti. Ca titlu de exemplu, evocãm urmãtoarele ipoteze: îndepãrtarea tutorelui din tutelã, dacã în timpul exercitãrii acesteia devine incompatibil cu calitatea de tutore (art. 117 alin. 2); înlocuirea tutorelui la cererea acestuia, dacã se aflã în una din situaţiile care îl îndreptãţesc sã refuze sarcina tutelei (art. 118 alin. 2); îndepãrtarea tutorelui din tutelã pentru sãvârşirea unui abuz, a unei neglijenţe grave sau fapte care îl face nevrednic de a fi tutore ori nu şi-a îndeplinit mulţumitor sarcina (art. 138 alin. 2); încetarea tutelei (art. 140) , etc.
De fapt, este lesne de constatat cã mãsurile enumerate mai sus pot fi încadrate în una sau alta din situaţiile prevãzute de art. 38 din Lege, în care instanţa judecãtoreascã este singura autoritate competentã sã se pronunţe.
Mai mult, dacã astfel de mãsuri ar rãmâne, conform Codului familiei, de competenţa autoritãţii tutelare, s-ar nesocoti principiul simetriei în luarea, modificarea sau desfiinţarea acestora şi, chiar, s-ar deschide, inadmisibil, calea cenzurãrii deciziilor instanţei de judecatã de cãtre un serviciu al autoritãţii administraţiei publice locale, adicã s-ar nesocoti principiul separaţiei puterilor în stat, prevãzut de art. l alin. 4 din Constituţie.

Va multumesc mult!
Raspunsul dumneavoastra a fost in concordanta cu ceea ce gandeam si m-a ajutat foarte mult.
Intrebarea care se naste este:
- care este modalitatea prin care se realizeaza aceasta incuviintare, adica ce fel de cerere ar trebui facuta? Catre cine trebuie indreptata?
Pun aceasta intrebare intrucat, din informatiile pe care le am, se pare ca notarii te indreapta tot catre autoritatea tutelara.