Buna ziua,
Va supun atentiei urmatoarea speta: in urma cu 2 ani l-am reclamat la politie pe un vecin pentru tulburare de posesie. Politia a stat 1 an sa instrumenteze dosarul dupa care l-a trimis la procuror, care il tine „in lucru„ de mai bine de 1 an. Daca in timpul instrumentarii de la politie mai primeam cate o informatie legata de mersul anchetei, de cand dosarul a ajuns la procuror, e secretomanie totala. Am facut adrese peste adrese si de fiecare data mi se spune, impasibil, ca dosarul se afla in lucru la procuror si ca atnci cand va fi solutionat voi fi instiintat. M-am dus chiar si in audienta la primul-procuror insa nici n-a vrut sa stea de vorba cu mine pe motiv ca dosarul e secret!!!, desi eu sunt partea vatamata in acel dosar.
Intrebarile mele sunt urmatoarele: exista vreun termen legal in care procurorul sa fie obligat sa solutioneze un dosar? Exista vreun text de lege care sa il oblige sa imi comunice mie, partea vatamata, detalii legate de mersul dosarului? Am vreo sansa sa il reclam la CSM? Am uitat sa precizez ca il suspectez pe respectivul procuror de „non-combat„ cu partea adversa, deci pot explica oarecum atitidinea asa.
Va sugerez sa cereti, in baza art.171, 172 Cod Procedura Penala, prim procurorului, participarea la toate actele de urm[rire penala ce se efectueaza in cauza, precum si studierea dosarului conf.Art.6 alin 2 din CEDO.
Faceti cerere catre parchetul respectiv pentru studiul dosarului. Nu au dreptul sa va refuzeze decat pentru motive bine intemeiate.
Nu faceti plangere la CSM. Va dau un sfat izvorat din experienta personala. Dupa o asemenea plangere, procurorul a intors soarta dosarului cu 180 de grade. Iar termenul de rezolvare a dosarelor este acoperit de o ceata densa. CEDO foloseste expresia de "termen rezonabil". Procurorii nostri o interpreteaza cum doresc dansii.
Asa ca mai bine... rabdare. Acesta va este statutul in Romania, tara tuturor posibilitatilor. Trebuie sa va ganditi foarte bine la o vorba veche...romaneasca: Capul plecat, sabia nu taie!
Credeti-ma ca si eu fierb in suc propriu. Nici nu mai stiu pentru ce am iesit in strada la Revolutie...Cred ca este vorba de amnezia datorata actualului regim(ma gandesc ca stiti despre ce regim scriu).