credit nevoi personale

Potrivit art. 30 C.fam., „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor” [alin. (1)]. „Orice convenţie contrară este nulă” [alin. (2)]. „Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită” [alin. (3)].
Două condiţii cumulative trebuie sa fie indeplinite sa fie bun comun al ambilor soţi: 1) bunul să fi fost dobândit de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei; 2) bunul să nu facă parte din categoria bunurilor proprii.
Bunurile proprii sunt: Art. 31 C.fam., într-o enumerare cu caracter limitativ, indică următoarele bunuri calificate proprii ale fiecăruia dintre soţi:bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei;bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul nu a prevăzut că ele vor fi comunebunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiunii unuia dintre soţi;bunurile dobândite cu titlu de premii sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi inovaţii, precum şi alte asemenea bunuri;indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare.
Categoriile de datorii comune ale soţilor Potrivit art. 32 lit. a)-d) C.fam. sunt datorii ale comunităţii, urmând ca soţii să răspundă cu bunurile lor comune, următoarele:
a) cheltuielile făcute cu administrarea oricăruia dintre bunurile lor comune;
b) obligaţiile contractate împreună de către soţi;
c) obligaţiile contractate de către fiecare dintre soţi pentru împlinirea nevoilor obişnuite ale căsniciei;
d) obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin însuşirea de către unul dintre soţi a unor bunuri proprietate publică, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor.
Datoriile soţilor sunt comune numai dacă legea, prin art. 32 lit. a)-d) C.fam., le califică astfel. În consecinţă, orice alte datorii sau cheltuieli ale fiecăruia din soţi vor fi considerate datorii personale ale acestuia.
Potrivit art. 33 alin. (1) C.fam., creditorii personali vor putea urmări numai bunurile proprii ale soţului debitor, nu şi cele cuprinse în comunitatea matrimonială. Când însă bunurile proprii ale debitorului sunt neîndestulătoare, în limitele necesare acoperirii restului de creanţă, creditorul personal este îndreptăţit să solicite, pe cale judecătorească, partajarea bunurilor comune [art. 33 alin. (2) C.fam.]; în acest fel, bunurile care vor fi atribuite soţului debitor devin proprii ale acestuia, ceea ce permite continuarea urmăririi asupra patrimoniului propriu al debitorului personal.
Ordinea în care are loc urmărirea – mai întâi asupra bunurilor proprii, apoi asupra celor devenite proprii prin efectul partajului, cu menţiunea că soluţia împărţirii bunurilor comune, de regulă parţială, intră în discuţie numai după ce au fost epuizate bunurile proprii fără să se fi reuşit îndestularea creditorului – este imperativă.
Întrucât legea opreşte numai urmărirea bunurilor comune de către creditorul personal, este admisibilă indisponibilizarea provizorie a unor bunuri din comunitate prin luarea de măsuri asiguratorii (sechestrul asigurător, poprirea asigurătorie)

multumesc..si corectati-ma daca gresesc: deci, exista o sansa sa se imparta aceste rate(datorii) facute impreuna.textul ma duce in ambele directii

marius007go a scris:

multumesc..si corectati-ma daca gresesc: deci, exista o sansa sa se imparta aceste rate(datorii) facute impreuna.textul ma duce in ambele directii

Da! Acel imprumut a fost contractat in timpul casatoriei, deci intra in masa partajabila daca va fi si un proces de partaj judiciar.

Buna ziua!
Ce inseamna proces de partaj judiciar? Creditul de nevoi personale se ia in discutie intr-un alt proces, in afara celui de partaj? Va intreb acest lucru deoarece am fost intr-o situatie identica, dar la procesul meu de partaj nici nu s-a sinchisit judecatoarea (in Craiova) sa ia in calcul creditul de nevoi personale-cu toate dovezile prezentate(contract si desfasurator de rate), credit pe care il platesc singura si dupa incheierea partajului!
Mentionez ca acest credit l-am facut doar pe numele meu, cu 1 luna inainte de a divorta, iar contractul e doar pe numele meu, el figurand in baza de date a rau-platnicilor si neavand dreptul in acel moment de a face vreun credit.
Sunt dezamagita de lege si de dreptatea facuta! Judecata parca e ca la loterie, nu conteaza nici martorii si nici dovezile! Cu cat incerci sa fi mai cinstit, cu atat "ti-o iei" mai bine!
Numai bine!

Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea drepturilor la cote-parti abstracte de proprietate in drepturi de proprietate individuale asupra bunurilor facand parte din masa partajabila, prin atribuirea efectiva a acestora coproprietarilor.
Partajul judiciar are loc atunci cand coindivizarii nu se inteleg in privinta realizarii unui partaj amiabil.

Dupa cum sotii au doua categorii de bnuri, tot asa ei au doua feluri de datorii : personale si comune. Datoriile comune sunt determinate limitativ de lege.
Astfel, potrivit art.32 lit b din Codul familiei , soţii răspund cu bunurile comune pentru obligaţiile ce au contractat împreună. Acestea sunt obligatii comune, deoarece legea prezuma ca reprezinta un interes al casniciei.
De asemenea, art.32 lit.c din Codul familiei dispune ca soţii răspund cu bunurile comune pentru obligaţiile contractate de fiecare dintre soţi pentru împlinirea nevoilor obişnuite ale căsniciei. In temeiul acestui text, obligatia este comuna daca sunt indeplinite conditiile de mai jos:
- obligatia sa izvorasca dintr-un act juridic
- obligatia sa fie asumata de catre un singur sot
- oblgatia sa fi fost asumata pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei.
Prin urmare, in aceste conditii datoria asumata este comuna.