Un testament a fost incheiat la notariatul de stat in 1973 de catre ambii parinti pentru unul dintre cei 5 copii. Parintii au decedat in 1989, respectiv 2002. Pana la 29.08.2011 nu a fost solicitata de catre niciunul dintre cei 5 copii dezbaterea mostenirii (deschiderea procedurii succesorale). Testamentul incheiat in urma cu 38 de ani poate fi investit cu forta juridica ca certificat de mostenitor, in conditiile in care mostenitorii legatari nu si-au exprimat interesul fata de masa succesorala? Exista o prevedere legala expresa?
Nu conteaza cand a fost intocmit testamentul.
Legea spune ca in termen de 6 luni de la deces ( data deschiderii succesiunii), mostenitorii trebuie sa isi exprime dreptul de optiune succesorala - sa accepte ( expres sau tacit) sau sa renunte la succesiune.
Cu un avocat bun, cine a acceptat macar tacit poate sa ii scoata pe ceilalti straini de succesiune, dar, in general, in cazul in care exista descendenti ( in speta 5), instantele nu prea tin cont de acel termen de 6 luni, iar daca se inteleg amiabil si merg la notar, chiar nu tine nimeni cont si vor fi toti mostenitori, in functie de intelegerea amiabila.
Succesiunea este acceptata in termen de 6 luni de la decesul autorului.Actele de acceptare implicita presupun fie acte de dispozitie, fie acte de administrare asupra bunurilor cuprinse in masa succesorala.
Actele pur conservatorii nu sunt considerate acte de acceptare tacita.
Odata exprimat consimtamantul in acest mod, coerezii preiau drepturile si obligatiile lui de cujus , dezbaterea mostenirii , ce se finalizeaza cu eliberarea certifcatului de mostenitor ,putand fi efectuata oricand.
Testamentul olograf trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : sa fie scris in intregime de catre testator, semnat , si datat.