Buna ziua.
Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila obtinuta dupa un partaj judiciar tine loc de act autentic ?
Mai exact, daca s-a dispus plata unei sulte si aceasta s-a platit prin depunere in contul precizat de catre fosta sotie (depunere pentru care exista un ordin de incasare in numerar emis de catre banca si cu mentiunea: "Plata catre xxx - plata sulta apt. cf. hot. de partaj judiciar nr.xx/xx.xx.2011"), este suficienta pentru radierea de la ANCPI a fostei sotii ?
Prin hotărârea respectivă, cel mai probabil, bunul vă este atribuit dvs. Achitarea sultei este o obligație distinctă, a cărei neîndeplinire nu afectează dreptul de proprietate care v-a fost acordat. În temeiul hotărârii puteți face înscrierea în cartea funciară (v. articolul 47:1,2 din Legea 7/1996 - e necesară o copie legalizată de pe hotărârea judecătorească purtând „mențiunea că este definitivă și irevocabilă” ).
Așadar, da, dreptul fostei soții urmează a fi radiat din cartea funciară. Hotărârea judecătorească este ea însăși actul autentic (nu e nevoie aici să țină loc de act autentic).
Codul civil actual (vechi) nu prevede în mod explicit posibilitatea instanței de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic (nu veți găsi niciun pasaj care să conțină expresia evidențiată).
Rațiunea pe care se bazează aceste hotărâri e următoarea:
- unele bunuri (ex. imobile - terenuri) nu pot fi înstrăinate decât prin act autentic (ex. Legea 247/2005, Titlul X);
- dacă părțile convin asupra vânzării unui astfel de bun, consemnând operațiunea într-un act sub semnătură privată (neautentic), nu are loc un transfer al proprietății, ci doar se naște obligația de a încheia contractul (translativ de proprietate) în formă autentică; doctrina (literatura juridică) denumește antecontract această promisiune;
- dacă una dintre părți nu respectă antecontractul, cealaltă poate, în temeiul principiului executării în natură a obligațiilor (v. articolele 1073, 1077 din Codul civil), să ceară instanței să pronunțe o hotărâre care să țină locul actului autentic promis între părți.
Din câte am putut vedea, nici noul Cod civil nu reglementează explicit posibilitatea instanței de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic, ceea ce nu împiedică utilizarea mijloacelor pe care le-am descris (v. articolul 1527 și următoarele din noul Cod civil).