Articolul publicat pe
[ link extern ]
LEGEA PROFESIEI LEGALE
Publicăm anteproiectul Legii profesiei legale astfel cum a fost propus de către Baroul Bucureşti cu rugămintea ca barourile să ia la cunoştinţă de acest proiect şi să comunice punctul de vedere la Uniunea Naţională a Barourilor din România.
Teze ale anteproiectului de Lege a profesiei legale
I. Principii
1. Existenţa unor profesii legale separate cu funcţii diferite, dar cu trăsături comune (practica dreptului, independenţă în actul profesional) şi scop final comun (protecţia şi exerciţiul drepturilor şi libertăţilor civile, realizarea acestor drepturi, realizarea sau sprijinirea directă şi indirectă a actului de justiţie) necesita unificarea profesiilor legale intr-un singur corp profesional, care sa respecte aceleaşi reguli legale, statutare, etice si deontologice. România este una dintre ultimele tari europene care păstrează corpuri profesionale separate pentru profesiile legale. Legea îşi propune unificarea profesiilor legale intr-un singur corp profesional.
2. Profesia legală, în general, şi profesia de avocat, în special, trebuie să facă faţă mai multor provocări şi ameninţări cu extincţia.
a) La nivelul executivului comunitar european exista numeroase proiecte de deschidere a profesiei legale catre orice prestator de servicii, cu sau fara calificare profesionala ori apartenenta la un corp profesional, sub pretextul competitiei si al protectiei consumatorilor de servicii legale. Din moment de avocatii vor fi considerati ca facind parte din sistemul judiciar, orice competitie intre avocati, pe de o parte, si alti „prestatori” de servicii legale, pe de alta parte, va deveni lipsita de sens, iar protectia „consumatorilor” de servicii legale isi va recapata locul firesc in cadrul protectiei drepturilor omului.
Pe de alta parte :
-competitia, in cazul profesiei legale, poate fi conceputa numai intre membrii acestei profesii;
-„consumatorii” de servicii legale sunt clienti ai avocatilor, care au la dispozitie, pentru protectia drepturilor lor fata de culpa profesionala, codurile deontologice si disciplinare ale profesiei.
Institutiile romanesti cu atributii in realizarea reformei justitiei si a actului de justitie, precum si unii judecatori si procurori au o atitudine ostila sau dispretuitoare la adresa avocatilor, vazuti fie ca simpli auxiliari ai justitiei, fie ca frine ale functionarii „normale” a justitiei. Tentatiile autoritariste ale administratiei Romaniei au produs ideea constituirii unui corp de avocati paralel barourilor, care sa se ocupe exclusiv cu asistenta juridica si reprezentarea din oficiu a inculpatilor fata de care se propun masuri preventive, corp de avocati care sa fie in permanenta la dispozitia politiei judiciare, parchetelor, instantelor etc. Aceleasi tentatii autoritariste au dus la absolutizarea meritelor organelor de represiune penala (politie judiciara, parchet si, mai nou, servicii de informatii) in dauna magistratilor de scaun si a avocatilor.
c) In România, unificarea profesiilor liberale si integrarea avocatului in sistemul judiciar sunt necesare mai mult decit oricind, datorita proliferarii practicarii ilegale si ilegitime a profesiei legale de catre structuri asa-zis profesionale paralele sau de catre structuri organizationale aparent legale (societăţi comerciale de consultanţă şi de recuperare a creanţelor care practică avocatura ilegal, ONG care ofera servicii legale gratuite sau se substituie organelor normale ale sistemului judiciar).
3. Orice reforma a justitiei care ignora profesia de avocat este o eroare fundamentala. O masura esentiala a reformei justitiei este unificarea profesiei legale intr-un corp profesional unic si independent si sub o autoritate profesionala unica. O serie de imperative ale momentului in România isi vor fi putut gasi raspunsul intr-o astfel de masura.
a) Datorita numarului mare de cauze aflate pe rolul instantelor judecatoresti, sunt necesare reorientarea corpusului legii catre dreptul non-conflictual si implementarea tehnicilor alternative de solutionare a conflictelor (medierea, arbitrajul, administrarea probelor prin avocati etc.). Or, acestea nu sunt posibile doar prin masuri la adresa procurorilor si judecatorilor, ci, mai ales prin ranforsarea rolului avocatului. Rolul avocatului in acest demers se poate intari prin crearea unei profesii legale unice si exclusiv autorizata sa practice legea, parte a sistemului judiciar.
Competenta profesionala ridicata a judecatorilor nu poate fi atinsa fara o sustinuta experienta in practicarea legii din pozitia de avocat. Ca arbitru al intereselor aflate in conflict, judecatorul trebuie sa poata privi litigiul in primul rind din perspectiva unui avocat. De aceea, judecatorii trebuie selectati exclusiv dintre avocati cu experienta in avocatura pledanta.
c) Statutul legal al procurorilor in România este anacronic, fiind sanctionat de catre CEDO (a se vedea cazul Pantea contra Romaniei). Intr-adevar, procurorul roman nu este un magistrat independent, intrucit el este subordonat ierarhic Procurorului General si, conform Constitutiei, isi desfasoara activitatea sub controlul Ministrului Justitiei. Procurorul roman nu este nici magistrat impartial, intrucit este parte in procesul penal, fiind adversarul inculpatului. Cu toate acestea, procurorul roman se considera egalul judecatorului, si nu egalul avocatului. Pentru a reda procurorului independenta profesionala pe care, in prezent nu o are, pentru a pune de acord pozitia sa procesuala cu imperativele procesului penal si pentru a asigura aplicarea principiului egalitatii armelor in proces, procurorul roman trebuie repozitionat in sistemul judiciar roman drept avocat al acuzarii (avocat al statului sau avocat al interesului general in procesele civile).
d) Lupta impotriva coruptiei, inclusiv a coruptiei avocatilor si a magistratilor, poate deveni eficienta in momentul in care magistratul este sub autoritatea disciplinara a unui corp profesional independent, asa cum este corpul profesional al avocatilor.
4. Legea urmeaza a redefini si a repozitiona profesia de avocat in sistemul judiciar romanesc. Avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul judiciar. Sistemul judiciar va fi redefinit, ca infrastructura din care fac parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele, executorii judecatoresti si notarii si organele acestor din urma profesii.
Din profesia de avocat fac parte : (i) avocatii compatibili ; (ii) avocatii interni (salariati ai unei persoane juridice) ; (iii) avocatii institutiilor publice (avocati publici) ; (iv) avocatii de asistenta judiciara; (v) avocatii statului (procurorii) si (vi) judecatorii (magistrati).
5. Existenta continua a unei societati libere si democratice depinde de recunoasterea conceptului de justitie bazata pe lege. Justitia, ca stare de fapt, este posibila daca legea este cladita pe respectul pentru individ si pe capacitatea acestora de a se auto-guverna si daca demnitatea persoanei este respectata si protejata. In lipsa unor astfel de temeiuri ale legii, drepturile individuale devin subiect al puterii nelimitate, respectul pentru lege este anihilat, iar auto-guvernarea rationala este imposibila.
Ca parte a sistemului judiciar, avocatii sunt gardieni ai legii si ai justitiei, fiind esentiali pentru conservarea societatii. Ca parte componenta si reprezentanti ai societatii civile, avocatii sunt o contra-pondere necesara la sistemului organelor statale si principalul instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor omului.
Avocatura reprezinta instrumentul esential al realizarii dreptului, adica al transformarii legii in fapt, si al apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Avocatul pretinde si valorifica, in numele clientului, drepturile acestuia. Scopul profesiei de avocat este de a pune la dispozitia publicului servicii profesionale educate de reprezentare si asistenta juridica. Profesia de avocat, ca infrastructura si concept, este menita a sprijini publicul in ansamblu si fiecare individ in parte sa-si cunoasca drepturile si modalitatile de a si le realiza si proteja.
Fara a fi, de principiu, obligata sa apeleze la avocat pentru a-si realiza drepturile, putind face acest lucru in mod direct, persoana fizica sau juridica trebuie sa cunoasca dezavantajele incercarii de realizare directa a drepturilor sale. Un public educat si avizat asupra conceptelor legii si justitiei poate constientiza faptul ca nu este indicat sa actioneze pentru realizarea si protejarea drepturilor pe cont propriu, fara reprezentarea unui avocat.
Creşterea complexităţii vieţii civile şi a afacerilor reclamă un corp profesional specializat care să asiste publicul în afacerile civile şi comerciale.
6. Principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor de avocati. Avocatii incompatibili (functionarii publici, avocatii dedicati), sunt independenti din punct de vedere profesional, chiar daca sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca, patronului,;
Legea urmeaza a reglementa in detaliu relaţia avocaţilor incompatibili (publici, ai statului, interni) cu instituţiile beneficiare ale serviciului avocaţial, precum si drepturile si obligatiile specifice ale avocatilor de asistenta judiciara.
7. Calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un barou legal constituit.
Calitatea de avocat se dobindeste in urma unui examen organizat de barou si este prealabila accesului in oricare din cele 5 tipuri de avocati, inclusiv magistrati.
Legea urmeaza a reglementa, in mod detaliat : (i) incompatibilitatile si nedemnitatile; (ii) licenta de avocat ; (iii) accesul in barou; (iv) pre-accesul in magistratura; (v) accesul la functia de avocat intern; (vi) stagiari si definitivi; (vii) suspendarea calitatii de avocat (la cerere; ca sanctiune disciplinara; ca urmare a unei incompatibilitati sau nedemnitati); (vii) incetarea calitatii de avocat (la cerere; ca urmare a pensionarii; ca urmare a excluderii, dispusa cu titlu de sanctiune diciplinara).
Persoanele care exercita activitati de tip avocatial in organizatii ilegale nu pot fi primiti in profesie decit dupa promovarea examenului de acces in profesie.
Indrumarea profesionala este necesara numai celor care intentioneaza sa practice avocatura "compatibila".
8. Legea unificarii profesiei liberale nu va aduce atingere principiilor ce guverneaza statutul avocatilor-magistrati sau statutul avocatilor-functionari publici.
9. O conduita etica si profesionala responsabila a avocatilor este o conditie obligatorie a indeplinirii rolului de gardian al legii si de instrument al realizarii si apararii drepturilor de catre avocati.
Principiile etice si deontologice ale profesiei de avocat reprezinta un sistem de valori care permit avocatului sa modeleze legea cu curaj si anticipatie, in concordanta cu permanentele schimbari ale relatiilor sociale.
Principiile etice si deontologice ale profesiei de avocat definesc un tip de conduita etica pe care societatea este indrituita sa o astepte de la avocat in exercitiul profesiei.
Regulile raspunderii disciplinare statueaza un nivel minim de conduita sub care nici un avocat nu poate sa coboare fara sa fie subiect de sanctiuni disciplinare.
Regulile disciplinare protejeaza publicul in sensul ca interzic unui avocat sa caute angajamente cu oferte neadecvate, sa-si ofere serviciile ambelor parti, creand un conflict de interese si de loialitate si interzic avocatului sa se supuna controlului si influentei altor persoane sau institutii in exercitiul profesiei. O persoana care incredinteaza unui avocat spre rezolvare probleme juridice este protejata de privilegiul avocat-client si de datoria avocatului de a pastra confidentialitatea asupra secretelor clientului.
Oficiul pentru plingeri disciplinare va fi un departament al baroului, coordonat la nivel central de UNBR. Atributiile acestui oficiu vor fi largite si intarite, iar procedurile de judecata simplificate, astfel incit sa poata deveni mecanismul propriu al profesiei de autoreglare si promovare a imaginii si deminitatii profesiei de avocat. Vor putea fi cooptati in cadrul acestui oficiu membrii ai societatii civile non-avocati, precum si judecatori. Procedurile vor fi confidentiale, putind fi facute publice, eventual, la cererea avocatului in cauza.
Plingerea disciplinara contra magistratilor se face de barou, din oficiu sau in urma unei plingeri formulate de petent la oficiul pentru plingeri disciplinare. Actiunea disciplinara se va judeca de CSM direct, fara o cercetare prealabila administrativa.
10. Legea urmeaza a unifica regulile referitoare la drepturile si obligatiile avocatilor.
Din categoria drepturilor, un accent deoasebit urmeaza a fi pus pe :
- independenta profesionala, inclusiv a avocatilor interni, a avocatilor publici si a avocatilor statului (procurorii);
-privilegiul avocat-client (confidentialitate si secret profesional, raporturi directe si necenzurate cu clientul);
-drepturi elective
-onorarii, remuneratii si salarii;
-monopolul asupra serviciilor legale; activitatile de tip avocatial considerate ilegale;
-colaborarile interprofesionale.
In categoria obligatiilor sunt esentiale :
-conduita etica si deontologica;
-raspunderea profesionala;
-interdictia de a colabora cu non-avocati sau de a imparti onorarii cu non-avocati;
-interdictia primirii de plati de la client, altele decit onorariile sau, dupa caz, salariile si remuneratiile de succes.
11. Din punct de vedere functional, practica dreptului presupune prestarea de servicii in folosul celor care solicita opinia si asistenta profesionala a unui avocat. Esenta deciziei sau a opiniei profesionale a avocatului rezida in abilitatea educata a acestuia de a aplica si individualiza principiile drepului la problema specifica a clientului. Pe cale de consecinta, interesul clientului va fi mai bine servit daca doar avocatilor le va fi permis sa actioneze in cazuri ce implica asistenta juridica, consultanta juridica sau reprezentare.
Interzicerea practicarii profesiei legale de catre persoane care nu au calitatea de avocat este fundamentata de nevoia societatii de incredere in integritatea si competenta furnizorilor de servicii juridice. Caracterul fiduciar si personal al relatiei client - avocat si natura esentialmente complexa a sistemului juridic permite publicului un grad mai mare de certitudine ca drepturile si interesele sale legitime pot fi realizate si protejate. Responsabilitatea si competenta necesare exercitiului profesiei legale sunt asigurate prin incredintarea acestui exercitiu exclusiv membrilor profesiei legale, persoane supuse cerintelor si regulilor referitoare la accesul in profesie si la etica si deontologia profesiei. Profesia legala presupune decizii si judecati dificile si tocmai de aceea este esential ca natura personala a relatiei client–avocat sa fie prezervata si protejata. Judecata profesionala competenta este produsul unei antrenament cu legea si procesele, a unei abordari disciplinate si analitice a problemelor de drept si a unui angajament conform cu regulile etice ale profesiei, care nu sunt la indemina persoanelor care nu au calitatea de avocat.
O persoana care isi propune sa ofere servicii legale, dar care nu are calitatea de avocat, nu este guvernata de aceleasi reguli privind integritatea si competenta profesionala referitoare la exercitiul profesiei de avocat si nici de standardele de conduita etica ale avocatului.
Interesul public este, deci, cel mai bine servit in materie juridica de o profesie supusa acestor standarde.
O persona care solicita asistenta juridica sau, in general, servicii legale, nu este intodeauna in masura sa judece daca va primi sau nu atentia profesionala cuvenita. Incredintarea spre solutionare a unei probleme legale poate sa presupuna ori sa antameze secretele, reputatia, proprietatea, libertatea sau chiar viata clientului. Protectia adecvata a persoanei impune interdictia exercitiului profesiei legale de catre persoane care nu au calitatea de avocat.
Un avocat este oprit de la a incuraja persoanele lipsite de calificarea profesionala necesara pentru a practica dreptul. In consecinta, avocatul nu poate practica dreptul in asociatie cu o astfel de persoana sau sa imparta propriile onorarii cu aceasta. Un avocat nu va incheia un parteneriat cu o astfel de persoana daca vreo activitate a parteneriatului rezida in practicarea dreptului.
12. Relatia avocat-client este personala si unica si nu trebuie sa fie stabilita ca rezultat al presiunilor si al reclamei deceptive.
Avocatul trebuie sa se asigure ca informatiile continute in orice forma de reclama este relevanta, raspandita intr un mod inteligibil si apta a facilita alegerea de catre potentialii clienti a unui avocat. Avocatul trebuie sa comunice asemenea informatii fara emfaza in stilul utilizat si in strategia de reclama care mai degraba stanjenesc alegerea potentialului client in loc sa o faciliteze. Reclama falsa, inselatoare sau menita a induce in eroare este interzisa.
Numele sub care practica un avocat poate sa fie un factor in selectie.
13. Asistenta judiciara/legal aid va fi in subordinea baroului. Finantarea acesteia se va face din bani publici. Sumele facturate de avocatii de asistenta judiciara vor fi avansate de barou si rambursate, ulterior, de Ministerul Justitiei, prin plata directa. Plata se va face intr-un subcont al biroului de asistenta judiciara.
Avocatii de asistenta judiciara vor fi dedicati exclusiv acestui tip de avocatura ("public defender").
14. Casa de asigurari a avocatilor va fi gestionata de un management profesionist, format din non-avocati, inclusiv firme de management al investiilor. Managerului casei se va afla sub supravegherea unui consiliu de administratie ales, la nivel central, de Congresul avocatilor si, la nivel regional, de adunarea generala a avocatilor din regiunea respectiva. Casele de asigurari vor fi asimilate fondurilor de investitii din punctul de vedere al politicii investitionale.
Casa de asigurari a avocatilor va gestiona sistemul de pensii si alte prestatii de asigurari sociale ale avocaţilor.
Avocatii, indiferent de tipul de avocatura pe care il practica, vor avea dreptul de a alege un sistem de asigurari sociale, fie cel de stat, fie cel propriu avocaturii.
ANEXA
Unele propuneri de texte ale legii
Anteproiect
Cap. I din lege
I. DISPOZITII GENERALE SI DE PRINCIPIU
Sectiunea 1 Principii
Art. 1. (1) Avocatii reprezinta o componenta esentiala a societatii civile, fiind principalul instrument al realizarii drepturilor persoanei si al apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
(3) Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
(4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
(5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.
(6) In cauzele care se afla pe rolul instantelor de judecata, avocatii sunt ofiteri ai justitiei, asigurind caracterul adversarial al proceselor si contraponderea necesara la sistemul fortei coercitive a statului.
(7) Sistemul judiciar se defineste ca infrastructura a aplicarii legii si a ideii de justitie, infrastructura din care fac parte :
a)avocatii si organele profesiei de avocat;
b)instantele si parchetele precum si orice institutie cu atributii jurisdictionale, altele decit instantele;
c)notarii si organele profesiei de notar;
d)executorii judecatoresti, registratorii de proprietate si organele profesiei de executor judecatoresc si de registrator de proprietate.
Art. 2. (1) Fac parte din profesia de avocat :
a) avocatii compatibili
avocatii de asistenta judiciara
c) avocatii interni
d) judecatorii
e) avocatii statului [procurorii]
(2) Persoanele care detin licenta de avocat, pot opta liber, in conditiile legii, pentru exercitiul oricareia dintre categoriile de avocatura de mai sus.
Art. 3 (1) Profesia de avocat este libera si independenta. Avocatul se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Principiul independentei profesiei de avocat se aplica tututor categoriilor de avocati reglementate la art. 2. Raporturile juridice de munca sau de functie publica in care s-ar putea afla un avocat nu inlatura principiul independentei profesionale, avocatul, chiar salariat, beneficiind de independenta a deciziei profesionale.
Art. 4. (1) Activitatea avocatilor, altii decit judecatorii si avocatii statului [procurori] se realizează prin:
a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
asistenţă juridica şi reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor sau a altor institutii cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a oricarei alte instituţii publice sau private, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
c) redactarea [si autentificarea] de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) activităţi de mediere;
e) activităţi fiduciare, precum administrarea unei mase de bunuri sau valori, administrarea unuia sau mai multor conturi bancare, plasarea şi valorificarea de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din titluri executorii, proceduri de partaj sau de lichidare etc.;
f) domicilierea temporara a unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor unor astfel de societăţi;
g) orice alte activitati si căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) sunt atributii exclusive ale avocatilor.
(3) Exercitarea oricăreia dintre activitatile prevazute la alin.1 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat, dobindita in conditiile prezentei legi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu inchisoare de la 1 an la 3 ani precum si interzicerea unor drepturi.
Art. 5. (1) Calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un Barou legal constituit.
(2) Dreptul de a practica profesia de avocat este conferit de licenta de avocat, licenta care se dobindeste in urma unui examen organizat de Barou si care este prealabila accesului in oricare dintre categoriile de avocati reglementate la art. 2.
Art. 6. (1) Ca parte integranta a sistemului judiciar, avocatii sunt obligati sa respecte si sa mentina cele mai inalte standarde profesionale si de etica. In indeplinirea acestei obligatii, avocatii se ghideaza dupa un Cod etic, deontologic si de raspundere profesionala.
(2) Avocatii care isi exercita profesia in mod ilegal sau cu incalcarea obligatiilor etice si deontologice ale profesiei pot sanctionati cu mustrare scrisa, avertisment, suspendare din profesie sau pierderea licentei de practicare a profesiei.
Art. 7 (1) Prezenta lege nu aduce atingere dispozitiilor legale si deontologice care guverneaza activitatea judecatorilor, procurorilor sau a functionarilor publici.
(2) In aceste cazuri nu sunt aplicabile dispozitiile legii referitoare la indrumarea profesionala initiala si examenul de definitivat in profesia de avocat.
Art. 8 Indiferent de categoria de avocatura pe care o practica, avocatul are dreptul de a alege intre sistemul asigurarilor sociale, inclusiv cele de sanatate, si sistemul asigurarilor propriu profesiei de avocat, respectiv, cel al casele de asigurari a avocatilor.
Sectiunea 2. Formele de exercitiu al profesiei de avocat
2.1. Dispozitii comune tuturor formelor de exercitiu al profesiei de avocat
Art. 9 – (1) Avocatii compatibili sunt persoane fizice sau persoane juridice.
(2) Avocatii compatibili isi pot exercita profesia ca persoane fizice independente sau ca asociati, colaboratori ori angajati ai unor societati profesionale cu personalitate juridica.
(3) Ca persoane fizice independente, avocatii compatibili isi exercita profesia in cabinete individuale sau in cabinete asociate.
(3) Persoanele juridice constituite pentru exercitiul profesiei de avocat se organizeaza si functioneaza, conform prezentei legi, sub forma societatii profesionale cu personalitate juridica.
(4) Un avocat compatibil nu isi poate exercita profesia ca persoana fizica independenta decit intr-o singura forma de organizare a profesiei. Un avocat compatibil nu poate avea calitatea de asociat decit intr-o singura societate profesionala cu personalitate juridica.
Art. 10 – (1) Cabinetul individual se constituie pe baza deciziei avocatului compatibil, înregistrată la Barou.
(2) Bunurile constituite de avocatul compatibil ca aport la cabinetul său se supun regulilor patrimoniului de afectaţiune profesionala.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia, prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei. Drepturile şi obligaţiile avocatilor compatibili, titulari ai unor cabinete asociate, îşi păstrează caracterul personal si independent. În mod corespunzător, cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.
Art. 11 (1) Avocatul îşi poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea Baroului din care face parte. Formele de exercitare a profesiei de avocat compatibil se pot transforma în oricare dintre celelalte forme de exercitare a profesiei, fără a intra în lichidare.
(2) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat compatibil prin incorporare, fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială.
(3) Divizarea partiala este permisa numai societatilor profesionale cu personalitate juridica si reprezinta desprinderea unei părţi din patrimoniul social si transferarea acesteia la o societate existenta sau care se constituie ca urmare a divizarii.
(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocatii compatibili titulari ai cabinetelor individuale, cabinetele asociate, asociatii societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.
(5) Avocatul compatibil este obligat să înştiinţeze în scris Baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformării sau reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.
Art.12 (1) In cazul formelor de exercitiu al profesiei, altele decit SPRL, patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesionala.
(2) Patrimoniul de afectatiune profesionala reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor avocatului compatibil afectate scopului exercitarii profesiei sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului avocatului, separata de gajul general al creditorilor acestuia.
(3) Praxisul de avocatura reuneşte patrimoniul de afectaţiune profesionala, infrastructura cabinetului aflata in proprietatea sau in folosinţa avocatului si clientela.
(4) Creditorii ale caror creante sunt nascute din activitatea profesionala a avocatului compatibil au drept de preferinta la urmarirea bunurilor care fac parte din patrimoniului de afectaţiune profesionala. Acesti creditori vor putea urmari celelalte bunuri din patrimoniul avocatului compatibil numai in masura in care creantele lor nu au fost satisfacute integral din urmarirea bunurilor din patrimoniul de afectaţiune profesionala.
Art. 13 (1) Partile sociale detinute de un avocatul compatibil la o SPRL, precum si patrimoniul de afectaţiune profesionala pot fi instrainate numai dacă în persoana dobinditorului se verifică condiţiile prevăzute de Lege si Statutul profesiei de avocat.
(2) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei, contractele încheiate de transmiţător cu personalul salariat si cu avocatii compatibili stagiari rămân în fiinţă pe durata convenită şi se preiau de către dobânditor.
Societatea civila profesionala cu personalitate juridica
Art. 14 – (1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată (in continuare, S.P.R.L.) se constituie prin act constitutiv, prin asocierea a cel putin 2 avocati compatibili, persoane fizice sau persoane juridice.
(2) Aporturile asociaţilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natură, inclusiv în clientelă. Bunurile constituite ca aport la capitalul social al SPRL sunt proprietatea societatii, daca asociatii nu decid altfel.
(3) Aportul în industrie constă în activitatea profesională a avocatului compatibil asociat.
(4) Avocatii compatibili care îşi exercită profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat.
(5) SPRL dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării la Barou a actului constitutiv în Registrul societăţilor profesionale.
(6) SPRL are patrimoniu propriu. Obligatiile si raspunderea SPRL sunt garantate cu patrimoniul social.
(7) SPRL este supusă regimului transparenţei fiscale şi ţine contabilitate în partidă simplă.
(8) SPRL îşi pot constitui filiale, precum si sucursale sau puncte de lucru, entităţi fără personalitate juridică, care se înregistrează în Registrul societăţilor profesionale.
Art. 15 Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, precum si activitatile strict aferente acestuia. Activitatile strict aferente exercitiului profesiei de avocat sunt precizate in Statutul profesiei de avocat.
Art. 16 Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică. Aceasta denumire poate cuprinde numele unuia sau mai multor asociati, urmat de sintagma SPRL sau o denumire proprie, urmata de aceeasi sintagma, SPRL.
Art. 17 (1) Actul constitutiv şi statutul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă scrisă. Actul constitutiv se încheie în formă autentică atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren.
(2) Statutul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:
a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor;
data dobândirii calităţii de avocat şi data definitivării în profesie a asociaţilor;
c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
d) capitalul social, integral vărsat, cu wţionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori de clientelă, valoarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă precum şi modul evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO;
e) numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale si ale partilor de industrie, precum şi numărul părţilor sociale si al partilor de industrie atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;
f) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de administraţie, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;
g) reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;
h) durata societăţii;
i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare.
(3) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau statutului societăţii civile profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, fiind supusa inregistrarii la Barou.
Art. 18 Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform Statutul profesiei de avocat si emis de Secretariatul general al Baroului.
Art. 19 Pot avea calitatea de asociaţi doi sau mai mulţi avocati, înscrişi în acelaşi Barou sau în Barouri diferite. În acest din urma caz, societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre Barourile de apartenenţă a unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare şi către toate Barourile unde sunt înscrişi asociaţii societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, alţii decât acela sau aceia care au determinat stabilirea sediului principal al societăţii.
Art. 20 (1) Capitalul social al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO si se va vărsa integral la momentul constituirii societăţii. Secretariatul general al Baroului este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social la momentul constituirii şi, dacă este cazul, a evaluării aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.
(2) Nu va putea fi înregistrată nici o societate civilă profesională cu răspundere limitată decât în condiţiile vărsării integrale a capitalului social.
(3) Clientela aparţine societăţii civile profesionale cu răspundere limitată şi nu asociaţilor.
(4) În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societăţii de către respectivul asociat rămân proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.
Art. 21 (1) Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de un coordonator ales de majoritatea asociaţilor.
(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.
(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.
Art. 22 (1) wărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute actul constitutiv sau statutul societatii.
(2) Pentru wărârile având ca obiect modificarea actelor constitutive este necesar acordul unanim al asociaţilor.
Art. 23 (1) Coordonatorii reprezinta SPRL in raporturile cu terti si vor avea competenţele stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.
(2) Ei vor fi aleşi dintre asociaţi, pentru un mandat de 4 ani, reinoibil.
Art. 24 Asociaţii societăţii civile profesionale cu răspundere limitată pot wărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Art. 25 (1) Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toţi ceilalţi asociaţi indicând persoana sau persoanele către care doreşte să transmită respectivele părţi sociale şi preţul.
(2) Transmiterea către terţi poate fi efectuată cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi precum si in cazul in care, în termenul prevăzut la alin. (1), nici un asociat nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune.
(3) Asociaţii rămaşi în societate au un drept de preemţiune la dobândirea părţilor sociale cu privire la care există intenţia de înstrăinare. Acest drept de preemţiune urmează să fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să dobândească respectivele părţi sociale.
Art. 26 (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.
(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare, Baroul va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.
(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama de prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din Statutul profesiei de avocat.
Art. 27 În situaţiile în care, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat o perioadă mai mare de 3 luni de zile, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide să continue activitatea sub forma cabinetului individual sau a intreprinderii individuale.
Art. 28 (1) In mod exceptional, se poate constitui si o intreprindere profesionala unipersonala cu responsabilitate limitata (IPURL), fie prin actul de vointa al unui singur avocat compatibil, fie ca urmare a decesului, incompatibilitatii, retragerii sau excluderii unuia sau mai multor asociati dintr-o SPRL, care au ca efect reducerea asociatilor la unul singur, daca acest din urma asociat opteaza pentru organizarea activitatii sale sub forma IPURL.
(2) O persoana fizica sau juridica nu poate fi titularul decit al unei singure IPURL. O IPURL nu poate fi constituita dintr-o alta IPURL.
(3) Dispozitiile referitoare la SPRL se aplica si IPURL, in masura in care sunt compatibile.
Anteproiect, dispozitii tranzitorii :
art. Persoanele care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, exercita in mod legal profesia de consilier juridic, judecator sau procuror, dobindesc de plin drept licenta de avocat. Avocatii compatibili inscrisi pe tabelul avocatilor, fata de care nu s-a luat masura disciplinara a excluderii din profesie, detin de plin drept licenta de avocat. Drepturile aferente experientei profesionale dobindite in aceste profesii ramin cistigate. Vechimea in profesia de consilier juridic, judecator sau procuror si calitatea profesionala de stagiar sau definitiv au aceleasi efecte ca si cind persoana in cauza ar fi fost, in aceasta perioada, avocat. Cu toate acestea, consilierii juridici, judecatorii sau procurorii care isi continua activitatea ca avocati incompatibili nu vor avea dreptul de acces la organele de conducere ale profesiei de avocat.
art. Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, persoanele interesate sa exercite oricare dintre categoriile de avocatura prevazute la art. 2 se vor inscrie la examenul prevazut de art. 4 alin.(2) pentru a obtine licenta de avocat.
art. Persoanele care exercita ilegal sau prin intermediul unor organizatii ilegale activitati de tip avocatial nu pot fi primiti in profesia de avocat decit dupa expirarea unui termen de minim 5 ani de la incetarea activitatii ilegale de tip avocatial si dupa promovarea examenului de acces in profesie.
art. Constituirea si functionarea de barouri, altele decit cele reglementate de prezenta lege, sunt interzise. Actele constitutive, statutele, regulamentele sau alte reglementari interne ale acestora, precum si actele emise de aceste barouri ori de membri acestor barouri sunt nule de drept, orice persoana interesata putind invoca nulitatea, fie pe cale principala, fie pe cale de exceptie.
Anteproiect, procedura disciplinara
art. Autoritatea disciplinara asupra avocatilor se exercita de catre Curtea Superioara de Disciplina, organizata pe linga Uniunea Nationala a Barourilor din România si de catre Oficiile pentru Plingeri Disciplinare, organizate pe linga Barouri.
art. Curtea Superioara de Disciplina si Oficiile pentru Plingerile Disciplinare sunt exclusiv competente pentru solutionarea plngerilor si a pricinilor referitoare la conduita etica, deontologica si profesionala a avocatilor in exercitiul profesiei acestora.
art. Curtea Superioara de Disciplina si Oficiile pentru Plingerile Disciplinare au menirea esentiala de a mentine inalte standarde de conduita etica, deontologica si profesionala in exercitarea profesiei de catre avocati.
art. In procedura disciplinara, principiile profesiei de avocat si protectia intereselor clientului sunt prioritare.
art. Membrii Curtii Superioare de Disciplina sunt remunerati de stat, dupa grila de salarizare a magistratilor.
Membrii Oficiilor pentru Plingeri Disciplinare pot fi remunerati de Barourile pe linga care functioneaza.
art. Curtea Superioara de Disciplina este compusa din 15 membri, alesi de Congresul avocatilor dintre avocatii, judecatori si reprezentanti ai societatii civile, cu notorietate nationala si cu o inalta reputatie profesionala si morala. Cel putin 3 membri ai Curtii Superioare de Disciplina sunt alesi dintre judecatori si cel putin 3 membri ai acesteia sunt alesi dintre reprezentantii societatii civile.
art. Mandatul membrilor Curtii se intinde pe 2 ani, putind fi reinoit o singura data.
art. Curtea Superioara de Disciplipina judeca, in complet de 3 membri, recursurile impotriva solutiilor pronuntate de Oficiile pentru plingeri disciplinare. Curtea Superioara de Disciplina judeca, in prima instanta, in complet de 7 membri, cererile de vot de blam contra judecatorilor si a procurorilor, precum si cererile de promovare a actiunii disciplinare contra acestora. In plen, Curtea Superioara de Disciplina judeca recursurile contra solutiilor pronuntate in pricinile de la alineatul anterior
art. Oficiile pentru Plingeri Disciplinare sunt compuse 3 pina la 15 membri, in functie de numarul avocatilor inscrisi in Baroul respectiv. Membri Oficiilor pentru Plingeri Disciplinare sunt alesi de Adunarea Generala a membrilor Baroului, dintre avocati, judecatori si reprezentanti ai societatii civile cu o buna reputatie profesionala si morala. Mandatul mebrilor Oficiilor este de doi ani, putind fi reinoit o singura data.
art. Oficiile pentru Plingeri Disciplinare solutioneaza, in prima instanta, in complet de 3 membri, plingerile contra avocatilor membri ai Baroului pe linga care aceste oficii functioneaza.
art. Plangerile trebuie sa fie formulate in scris. Avocatul in contra caruia a fost facuta plangerea poate sa raspunda in scris acestei cereri, prezenta sa la solutionarea cazului nefiind obligatorie. La solutionarea cazului, avocatul poate fi asistat sau reprezentat de alti avocati.
In cazul in care se probeaza o conduita profesionala, etica sau deontologica improprie, Oficiul pronunta o sanctiune disciplinara impotriva avocatului, adecvata gravitatii cazului.
Sanctiunea disciplinara se comunica avocatului in cauza si se publica in tabloul anual al avocatilor, prin afisare la sediul Baroului si prin postare pe pagina de internet a Baroului.
art. Hotarirea Oficiului este supusa recursului la Curtea Superioara de Disciplina, in termen de 15 de la comunicare. Recursul [nu] este suspensiv de executare. In cazul in care avocatul in cauza nu a fost prezent la dezbaterea plingerii sau daca acesta a facut cerere de opozitie la publicare pina la solutionarea recursului, formalitatile de publicare a sanctiunii disciplinare se suspenda pina la solutionarea recursului.
art. Oficiile pentru Plingeri Disciplinare si Curtea Superioara de Disciplina solutioneaza pricinile cu carfe sunt investite in baza legii, a statutului profesiei de avocat si codului deontologic, putind pronunta solutii si in echitate.
art. Instantele disciplinare nu sunt competente a solutiona pricini referitoare la onorarii ori la raspunderea profesionala a avocatilor.
art. Pricinile referitoare la onorarii si la raspunderea profesionala a avocatului pot fi solutionate, la cererea clientului in cauza, prin medierea Decanului Baroului sau prin arbitrajul Comisiei de arbitraj a disputelor client-avocat din cadrul Baroului. Clientul pastreaza dreptul de a sesiza, pentru solutionarea acestor dispute, instantele de drept comun.
Alea iacta est !
Cu stima,
a citat pentru dvs ,
Av Anghelus Ion Gabriel
avocatnet.ro explicăm legislația
jramona