Baroul Constitutional - o amenintare sau fapta penala

Afirmaţia. precum că barourile „au fost înfiinţate direct de legiuitor prin Legea nr.51/1995” este eronată.
Eronate sunt şi afirmaţiile precum că: barourile nu sunt asociaţii, nu sunt supuse înregistrării în Registrul persoanelor juridice, nu le sunt aplicabile prevederile Decretului nr.31/1954, a Legii nr.21/1924 privind asociaţiile şi fundaţiile (până în anul 2000) şi ulterior OG nr.26/2000, şi că Legea nr.51/1995 nu prevede necesitatea îndeplinirii altor formalităţi pentru dobândirea de către barou a personalităţii juridice - motivat de faptul că anterior anului 1948 au existat barouri de avocaţi care s-au transformat ulterior în colegii – revenindu-se ulterior la denumirea de barou.
Conform Constituţiei României natura juridică a oricărei persoane juridice în România este dată de natura proprietăţii sale.
Astfel, în condiţiile existenţei proprietăţii publice avem de a face cu persoane juridice de drept public iar în condiţiile existenţei proprietăţii private aveam de a face cu persoane juridice de drept privat.
Conform art.48 (2) din Legea nr.51/1995, patrimoniul şi bugetul propriu al baroului se realizează din contribuţia avocaţilor în cotele stabilite de consiliul baroului. Sub acest aspect bunurile baroului sunt proprietate privată, în consecinţă baroul este o entitate juridică de drept privat.
Conform aceluiaşi articol, 48 (1), baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ. În consecinţă, fiind vorba de o persoană juridică de drept privat, aceasta se supune reglementărilor prevăzute în Decretul nr.31/1954, Legea nr.21/1924 până în anul 2000 şi OG nr.26/2000 în prezent.
Profesia de avocat, conform art.1 din Legea nr.51/1995, este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă.
Coroborând art.1 cu art.48 din Legea nr.51/1995 în mod evident suntem în faţa unei organizaţii profesionale care se constituie (se înfiinţează) în baza dreptului constituţional la liberă asociere, prin manifestarea liberă a voinţei membrilor săi, această entitate juridică nefiind supusă vreunei subordonări a instituţiilor statale (Ministerul Justiţiei, CSM etc) având organe proprii de conducere, liber alese.
În aceste condiţii, pentru dovedirea şi probarea manifestării libere de voinţă a membrilor săi entitatea profesională trebuie să îndeplinească condiţiile de constituire a oricărei persoane juridice de drept privat.
Respectiv trebuie să posede un act constitutiv semnat de membrii săi fondatori, sub formă autentificată, ceea ce poate proba constituirea entităţii.
Este adevărat că legiuitorul recunoaşte că aceste entităţi – BAROURILE – au personalitate juridică, ceea ce nu este totuna cu dobândirea sau acordarea personalităţii juridice de către legiuitor.
Pentru exemplificarea şi înţelegerea acestui aspect precizez că în mod identic Legea nr.31/1990 în art.1 alin.2 statuează faptul că societăţile comerciale sunt persoane juridice, dar acest lucru nu este suficient pentru dobândirea personalităţii juridice, societăţile ce se constituie prin act constitutiv sunt obligate a urma o întreagă procedură pentru dobândirea personalităţii juridice.
În mod identic art.1 alin.2 din O.G. nr.26/2000 recunoaşte faptul că asociaţiile şi fundaţiile sunt persoane juridice de drept privat însă acestea pentru dobândirea personalităţii juridice sunt obligate să urmeze procedura de constituire şi înscrierea lor în registrul persoanelor juridice.
Art.1 alin.3 din O.G. nr.26/2000 precizează în mod imperativ care sunt entităţile juridice – persoane juridice de drept privat cu scop nepatrimonial ce nu intră sub incidenţa acestei ordonanţe, respectiv numai partidele politice, sindicatele şi cultele religioase.
Astfel că aprecierile corifeilor avocaturii româneşti precum că entitatea juridică barou – persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial nu ar intra sub incidenţa O.G. nr.26/2000 este eronată.
În lipsa actelor de constituire în formă autentificată şi a înregistrării persoanelor juridice BAROURI în registrul persoanelor juridice ale instanţelor judecătoreşti BAROURILE au statutul şi regimul unor entităţi juridice neregulat constituite.
Faptul că entităţile juridice BAROURI nici până în prezent nu au dobândit personalitatea juridică recunoscută de legiuitor se datorează lipsei de diligenţă a conducerii barourilor şi a conducerii UNBR, care la data de 9 iulie 1995 (la intrarea în vigoare a Legii nr.51/1995) nu au constituit în mod legal, în temeiul Legii speciale nr.21/1924, persoanele juridice BAROURI – asociaţii profesionale cu scop nepatrimonial.
Conform Decretului nr.31/1954 numai persoanele juridice de drept public se înfiinţează direct prin lege pe când persoanele juridice de drept privat sunt obligate, funcţie de scopul lor (patrimonial sau nepatrimonial) de a se supune reglementării legilor speciale în materie, respectiv Legea nr.31/1990, Legea nr.21/1924, OG nr.26/2000.
În consecinţă BAROURILE nefiind stat în stat iar Legea nr.51/1995 nefiind mai presus de Constituţia României, acestea sunt obligate să respecte şi să se conformeze reglementărilor cu privire la dobândirea personalităţii juridice ca orice altă persoană juridică de drept privat cu scop nepatrimonial.
Această stare de fapt şi de drept rezultă cu certitudine din evoluţia cronologică a actelor normative de organizare a avocaturii în România.
Astfel, conform legii avocaturii din 21 februarie 1923 UNIUNEA AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA şi BAROURILE erau persoane juridice de drept public.
Acelaşi caracter de instituţie de drept public s-a perpetuat pentru Uniunea Barourilor din România şi barouri şi prin Legea nr.509 din 5 septembrie 1940 pentru organizarea corpului de avocaţi din România, art.6: „Uniunea Barourilor din România şi barourile sunt persoane juridice de drept public”.
Decanii barourilor, membrii consiliului, preşedintele Uniunii Barourilor, Consiliul General al Uniunii Barourilor şi Comisiunea Permanentă a Uniunii Barourilor se supuneau autorităţii publice, respectiv Ministrului de Justiţie.
Prin Legea nr.3 din 17 ianuarie 1948 – pentru desfiinţarea barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de avocaţi din România, barourile şi Uniunea Barourilor Avocaţilor din România s-au desfiinţat ca persoane juridice.
În locul BAROURILOR s-au înfiinţat COLEGIILE DE AVOCAŢI pe judeţe iar în locul Uniunii Barourilor – Uniunea Colegiilor de avocaţi din România, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute în Legea nr.509 din 5 septembrie 1940, acestea fiind persoane juridice de drept public care se supuneau în continuare autorităţii publice, Ministrului de Justiţie.
Prin Decretul nr.39 din 14 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat Colegiile de avocaţi conform art.3 din decret erau persoane juridice de drept public „şi sunt supuse sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei”.
În temeiul acestui decret funcţionau numai în judeţe colegiile de avocaţi, NEEXISTÂND LA NIVEL NAŢIONAL VREO FORMÃ ASOCIATIVÃ ALE COLEGIILOR JUDEŢENE.
Decretul nr.39/14.02.1050 a intrat în vigoare la data de 01.04.1950 dată la care s-a abrogat Legea pentru organizarea corpului de avocaţi din România din 5 septembrie 1940 precum şi orice altă dispoziţie contrară Decretului 39/1950.
Prin Decretul nr.281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în R.P.R. Colegiile de avocaţi au devenit organizaţii obşteşti cu personalitate juridică supuse conducerii Ministrului Justiţiei.
La nivel central a fost înfiinţat Consiliul Central al Colegiilor de avocaţi din R.P.R. persoană juridică de drept obştesc cu sediul în Mun. Bucureşti, supusă autorităţii Ministrului Justiţiei.
La data intrării în vigoare a Decretului nr.281/1954 s-au abrogat dispoziţiile Decretului nr.39/14.02.1950 cu excepţia art.29, 30 şi 58.
Prin Decretul Lege nr.90 din 1 martie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România s-a stabilit organizarea autonomă a profesiei de avocat, art.14 din Decretul-Lege stabilind că în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se vor constitui organele Uniunii Avocaţilor din România.
La data adoptării actului normativ conform art.12 s-a înlocuit în cuprinsul Decretului nr.281/1954 titulatura de Colegiu de avocaţi cu titulatura de Barou.
Conform art.3 din D.L. nr.90/1990 organele avocaturii au fost definite ca fiind: Congresul Avocaţilor din Romînia, Consiliul Avocaţilor din România, Comisia Permanentă a Uniunii, Preşedintele Uniunii, Adunarea Generală a Baroului, Consiliul Baroului şi Decanul Baroului.
Prin abrogarea art.5 din D.L. 281/1954 au fost desfiinţate Colegiile de avocaţi ca organizaţii obşteşti cu personalitate juridică, acestea cât şi Consiliul Central al Colegiilor de avocaţi fiind scoase de sub autoritatea statului, respectiv a Ministerului Justiţiei.
Decretul nr.90/1990 recunoaşte personalitatea juridică a Uniunii Avocaţilor şi a Barourilor ca entităţi juridice de drept privat cu scop nepatrimonial, în consecinţă aceste entităţi profesionale trebuiau să se constituie în termenul de 15 zile prevăzut de art.14 conform Legii nr.21/1924.
Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România nu şi-au dobândit personalitatea juridică în temeiul legilor speciale Decretul nr.31/1954 şi Legea nr.21/1924 funcţionând aleatoriu până la data de 9 iunie 1995 la apariţia Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Conform art.43 din Legea nr.51/1995 baroul este constituit (înfiinţat) din toţi avocaţii dintr-un judeţ, având personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
În consecinţă BAROUL este expresia dreptului la liberă asociere profesională a avocaţilor dintr-un judeţ, având caracter de persoană juridică de drept privat datorită naturii patrimoniului său constituit din contribuţiile membrilor săi în cotele stabilite de către organele de conducere ale persoanei juridice.
Nefiind convocate ADUNÃRILE GENERALE ale tuturor avocaţilor dintr-un judeţ în temeiul Legii nr.51/1995 PENTRU CONSTITUIREA BAROURILOR DE AVOCAŢI JUDEŢENE aceste asociaţii profesionale – BAROURI - nu s-au înfiinţat nici până la această dată, neexistând astfel înscrisuri doveditoare: acte constitutive autentificate, şi nici înregistrarea acestora în registrul persoanelor juridice.
Neîndeplinind dispoziţiile imperative din art.43 şi art.6 din Legea nr.51/1995 actualele barouri nu sunt constituite şi în consecinţă sunt simple entităţi juridice fără personalitate juridică – care deşi le este recunoscută de către legiuitor nu au dobîndit-o prin formalităţile necesare impuse de legiuitor în acest sens.

Tragic sau nu, comic sau nu, aceasta este realitatea care a generat gluma „Pompiliu Bota”.

Lipsa de diligenţă a organelor de conducere ale BAROURILOR şi ale UNBR , în constituirea şi înregistrarea acestor persoane juridice nu poate fi minimalizată şi acceptată în continuare.
Fosta UAR, dupa aparatia Decretului-Lege nr.90/1990, era obligata sa se infiinteze ca entitate juridica de drept privat cu scop nepatrimonial in termen de 15 zile de la aparitia susamintitului decret, in conformitate cu prevederile art.2-3 din L 21/1924 privind asociatiile si fundatiile, lucru care nu s-a intamplat niciodata. La art.4 din aceasta lege se prevedea ca “Persoana juridica va avea fiinta numai de la data inscrierii deciziunii de recunoastere ramasa definitiva, in registrul special care va fi tinut in acest scop la grefa fiecarui tribunal civil” iar art.5 continua imperativ: “…personalitatea juridica nu se poate recunoaste unei colectivitati de asociatiuni sau asezaminte NERECUNOSCUTE CA PERSOANE JURIDICE”!!

Barourile cat si UAR de la acea vreme au stat in pasivitate, nedepunand nici un fel de diligente in vederea dobandirii calitatii de persoana juridica, considerand probabil ca avocatii sunt mai presus de orice lege! Activitatea acestor entitati devenite nelegale in urma aparitiei Decretului-Lege 90/1990 a continuat din inertie si fara sa fie vreodata intrebate de catre vreo institutie sau organ de cercetare roman in baza caror documente functioneaza, detine documente cu antete oficiale si incheie protocoale cu ministere, institutii de stat, solicita sponsorizari guvernamentale, li se aloca spatii special amenajate in toate instantele din Romania si se implica ele insele prin membrii sai in propuneri legislative mai mult sau mai putin dubioase. Toate aceste interesante si importante facilitati sunt oferite de statul roman in baza …traditiei lor de avocati si a unor simple foi cu antete lipsite de valoare juridica!!!! Lipseste cu desavarsire: PERSONALITATEA JURIDICA! Neavand personalitate juridica legal dobandita nu pot sta in fata instantelor si a institutiilor statului ca parati ori reclamanti iar consecinta este extrem de grava deoarece indiferent de gravitatea faptelor savarsite de catre aceste entitati neinfiintate - Uniunea si Barourilor acesteia - nu pot fi trase la raspundere civila ori penala pentru ca le lipseste tocmai…calitatea procesuala pasiva ori activa! Destepti avocatii astia traditionali, nu?

Aparitia legii 51/1995 modif.in 2004 prin Legea nr.255 - in vigoare si astazi – prevede ca baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet, avand personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu, are caracter de persoana juridica de drept privat fiind constituit din membrii avocati. UAR devine UNBR. Baronii s-au grabit sa-si aleaga organele de conducere si sa perceapa taxe cocosabile de la avocatii membri, dar nu s-au grabit sa-si reglementeze situatia juridica a entitatilor dumnealor. Astfel, atat UNBR cat si Barourilor aflate sub palaria acestei uniuni traditionale nu au obtinut nici astazi in 2008 personalitatea juridica care le confera dreptul de a se bucura de recunoastere pe plan national si international, chiar daca OG 26/2000 care a abrogat L 21/1924 a asociatiilor si fundatiilor prevede foarte clar la art.6 al.(1) “In vederea dobandirii personalitatii juridice, asociatiile incheie actul constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute” lucru care nu s-a intamplat si nici nu se va reglementa atata vreme cat statul roman, prin institutiile sale raman total dezinteresate de a le trage la raspundere si de a-i obliga sa se inregistreze ca entitati cu personalitate juridica!

Pe fondul acestui vid de personalitate juridica a UNBR (fost UAR) dl.Pompiliu Bota a avut initiativa laudabila de a infiinta UNBR si Barouri legale, conform legii 51/1995 modif. prin procedura solicitata in OG 26/2000 care confera legitimitate oricarei asociatii ori fundatii. Astfel ca prin hotararea judecatoreasca definitva si irevocabila aflata la dosar 79/PJ/2003 pronuntata de Judecatoria Targu-Jiu, s-a dispus inscrierea Asociatiei Figaro Potra in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor ce are ca scop si obiect de activitate “infiintarea de barouri si notariate cu respectarea prevederilor Consitutiei Romaniei si a tratatelor internationale privitoare la Drepturile Omului”!

Aceasta situatie a deranjat baronii avocaturii care, in afara faptului ca au provocat un imens santaj la institutiile statului – in speta la Ministerul Justitiei, Parchetul General si CSM – au declansat un adevarat razboi cu UNBR – Bota.
Fapte grave generate de acest razboi:

a) avocatii traditionali, la indemnul decanilor depun sistematic plangeri penale impotriva avocatilor nostri legal infiintati, culmea, invinuindu-ne de…savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a profesiei de avocat (art.281 Cod Penal)!!?!;
b) majoritatea judecatorilor din tara, in mod total subiectiv, nemotivat, nelegal si profund abuziv NU NE RECUNOSC CALITATEA DE AVOCAT, ne denigreaza in salile de judecata in fata colegilor, clientilor fara ca nimeni sa-i traga la raspundere civila si/sau penala;
c) judecatorii si procurorii se antepronunta instantaneu asupra “vinovatiei” avocatilor nostri chiar daca noi prezentam legitimatii de avocat legale, imputerniciri avocatiale cu antet, suntem inscrisi in tabloul avocatilor din UNBR-Bota care se afla depus la toate instantele, incalcandu-ne frecvent si flagrant principiul prezumtiei de nevinovatie cat si dreptul justitiabilului de a-si alege singur si liber aparatorul;
d) grupuri “spontane” de avocati “traditionali” tulbura sedintele de judecata, intervin fara a avea vreo calitate in cauza respectiva, solicitand judecatorilor alungarea noastra din sala iar instantele se supun ordinelor venite de la denigratori fara sa aiba curajul sa recunoasca legalitatea avocatilor nostri, demonstrand astfel prin atitudinea lor favorizarea fatis subiectiva a entitatatii nelegitime!
e) Judecatorii, absolut instantaneu denigreaza inscrisurile prezentate de noi (legitimatii de avocat, imputerniciri avocatiale, contracte de consultanta) fara a se dispune vreo cercetare catre organele competente si fara a exista pe rol vreo cercetare penala care ar putea stabili veridicitatea sau falsitatea inscrisurilor.

Avocatii din UNBR-Bota au fost supusi in mod complet abuziv la sute de cercetari penale si litigii in urma carora Parchetele din intreaga tara au emis peste 180 de NUP-uri iar instantele au dat peste 140 de hotarari definitive si irevocabile prin care ni se recunoaste tocmai calitatea de avocat si dreptul de a profesa! Din acest continuu razboi al hartuirii cu impact negativ asupra psihicului nostru, se nasc victime: 2 COLEGI AU DECEDAT datorita faptului ca nu mai suportau presiunea plangerilor penale. Ceilalti, care inca rezistam presiunilor de tot felul, ne vine foarte greu sa ne concentram asupra cauzei pentru care am fost angajati de client deoarece punctul important in solutionarea unui dosar de catre instantele romane a devenit calitatea de avocat aparator preferat sau denigrat de magistrati si nicidecum cauza dedusa judecatii! Cine plateste pentru toate aceste nedreptati? Cine raspunde pentru victimele magistratilor? Am ajuns sa traim intr-o tara in care legislatia e incalcata in picioare fara teama, in care legile se nasc pentru anumiti subiecti, in care Constitutia nu mai are nici o valoare iar Drepturile Omului sunt tocate marunt si fara nici o jena tocmai de catre cei care trebuie sa aplice corect legea!

Constitutia Romaniei: art.16 al.(1) institue egalitatea in drepturi a cetatenilor romani in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Ori, din situatia prezentata mai sus rezulta evident si fara echivoc faptul ca nimeni nu este egal in drepturi iar discriminarea se practica la tot pasul! Daca la al.(2) al acestui articol se prevede ca “Nimeni nu este mai presus de lege” atunci cum se face ca Uniunea traditionala a avocatilor functioneaza linistit si arogant fara a-si fi dobandit personalitatea juridica asa cum imperativ obliga legea iar autoritatile romane, magistratii in special, recunosc aceasta entitate si o agreaza fara jena? Revoltator este faptul ca UNBR-Bota care indeplineste conditiile legale pentru functionarea unei persoane juridice (acte, hotarare judecatoreasca definitiva etc.) este ponegrita, umilita, hartuita si defaimata tocmai de autoritatile publice romane! Intelegem ca statul roman, prin institutiile sale nu accepta legalitatea firmelor, asociatiilor si fundatiilor preferand sa pactizeze fatis cu infractorii! Atata vreme cat o persoana juridica isi dovedeste calitatea prin inscrisuri oficiale, detine NUP-uri care nu ii incrimineaza membrii avocati ai ei, este posesoare a peste 100 de hotarari judecatoresti definitive si irevocabile date de instante de toate gradele prin care li se recunoaste calitatea de avocat a membrilor ei, cum am putea intelege ca statul roman este adeptul legalitatii si a respectarii Constitutiei? Din toate aceste acte si fapte nu rezulta decat ca statul roman prefera sa lucreze cu infractori si nu cu cei care respecta legea tarii!

Art.22 – cu referire la Dreptul la viata, la integritate fizica si psihica – aratand mai sus destul de relevant la cate acte si hartuiri suntem supusi de catre magistratii romani fara ca nimeni sa se sesizeze sau sa raspunda in vreun fel.

UNBR aripa traditionala a demonstrat (prin greva ilegala din 2006) ca este capabila sa puna in pericol – sub orice forma – ordinea constitutionala a Romaniei, sa manipuleze autoritatile statului dupa bunul lor plac si in functie de interesele lor personale, exercitand santaj in toata regula!

Efecte: Laura Codruta Kovesi – Procuror General al Romaniei – inainteaza pe 15 decembrie 2006 un recurs in interesul legii la ICCJ; obiectul - eliminarea totala si definitiva a avocatilor membri in Uniunea legal infiintata si condusa de Bota. Motivatia recursului, pe langa alte aberatii, consta in acceptiunea dumneaei personala: “persoanele juridice de drept privat sunt create din initiativa privata” negasind imperativ ca Uniunea traditionala, pentru a fi legitima, trebuie sa-si dobandeasca calitatea de persoana juridica conform legilor romane in vigoare!!!! Cu alte cuvinte, in intelesul larg al dumneaei, avocatura fiind o profesie liberala de drept privat, oricine se poate declara avocat daca are licenta in drept si se asociaza intr-o uniune si barouri fara a face demersuri in vederea dobandirii calitatii de persoana juridica de drept privat, daca acea asociere privata este agreata de statul roman!?!!

Ministerul Justitiei isi face constiincios treaba, raspunzand la toate comenzile ce vin din partea UNBR traditionale, legifereaza acte normative impreuna (ultimul act fiind OG 51/2008), acorda fonduri europene, accepta tacit instituirea taxelor neconstitutionale dupa bunul plac al conducerii UNBR traditionale neverificabile contabil ?!?!

Avand in vedere aspectul ca multi baroni avocati sunt si demnitari, ma indoiesc sa cred ca la nivel legislativ se va lua vreo decizie care sa armonizeze si sa reformeze din temelii sistemul juridic! Cine are interes? Cui ii este frica de concurenta intr-o tara democratica? Fiind o profesie liberala, fiecare avocat traieste din onorariile primite de la clientii sai, cu cat e mai bun, cu atat este mai cautat. Prin urmare, in acest domeniu primeaza calitatea serviciului si recomandarea. Daca un avocat este slab, iese repede de pe piata pentru ca nu este recomandat si nu pentru ca il sapa colegii lui din alta Uniune! Ca sa nu mai vorbim ca noi, cei “amarati” si “prosti” de la aripa Bota nu vom avea niciodata clientii baronilor din UNBR traditionala. Noi facem parte din clase diferite datorita pozitiilor pe care traditionalii le-au detinut si le detin in stat. Din acest punct de vedere suntem constienti ca fiecare are plaja lui de clientela insa avem pretentia sa mergem in instante cu fruntea sus, pregatiti si argumentati juridic pe cauze si nu cu frica ideii ca vreun judecator rautacios ori subiectiv ar putea sa ne elimine din sala pentru ca suntem avocati dintr-o Uniune pe care dumnealui n-o agreaza, cu toate ca ii lipsesc total temeiurile legale ori constitutionale in acest sens. Pana la urma este doar o chestie subiectiva, aservilism, obedienta in fata unei anumite grupari, ambitie si interese absconse! Ceea ce ar trebui sa primeze in salile de judecata, in mintea magistratilor ar trebui sa fie LEGEA, DREPTATEA si nu simpatiile ori antipatiile, spaga ori santajul! Asa vedem noi REFORMAREA SISTEMUL JUDICIAR!

Precizez ca un memoriu similar am inaintat catre secretarul general al Comisiei Europene, la segmentul “Justice, Freedom Security” la care am si primit raspuns, in sensul ca dumnealor cunosc divergentele grave existente la nivelul celor 2 (doua) uniuni ale avocatilor din Romania cat si problemele enorme ale coruptiei din sistemul judiciar romanesc, declarand cu tristete ca nu pot interveni in nici un mod in legislatia romaneasca atata vreme cat parlamentul nu da dovada de implicare si vointa politica in solutionarea acestor importante probleme.

Este de asemenea bine cunoscut ca profesia de avocat este controlata de o “veche garda”, dominanta pe piata si se autoprotejeaza instituind diverse obstacole pentru cei tineri, doritori sa imbratiseze aceeasi profesie. Vechea garda controleza avocatura din pozitii cheie chiar din Parlament. Restul suntem cronic marginalizati. De altfel, Uniunea traditionala nu este inscrisa nici la ANAF (spune un raport Sojust) dar nimeni nu a fost interesat ori curios sa compare veniturile acestor avocati cu evidentele existente la Casa de Asigurari a Avocatilor (alt cuib de coruptie)!

Profesia de avocat duce lipsa de o legislatie clara, neechivoca si conforma cu realitatea actuala. De asemenea, in breasla noastra lipsesc adevaratele repere profesionale si morale!

RAPORTUL al Inspectiei Generale din MJ intocmit in anul 2004, inspectie care, depasidu-si atributiile conferite de lege, analizeaza “temeinicia” unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile ce au consfintit personalitatea juridica a unor asociatii si fundatii ale Dl. Pompiliu Bota, recomanda in final judecatorilor aplicarea unui tratament “aparte” celor celor ce provin din structura infiintata de dl.Bota!?!
Acest raport devine argumentatia instantelor si totodata devine admisibil faptul ca unii judecatori au achiesat intr-u totul la a aplica in practica raportul susmentionat!?! Gravitatea consta in faptul ca acea inspectie (astazi probabil are alta denumire) isi permitea sa puna in discutie hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, intocmind ulterior un RAPORT ORDIN pe care l-a distribuitatat cu ocazia cursurilor de formare profesionala a magistratilor cat si in instante, sugerand judecatorilor ce si cum anume sa judece in cazuri distincte si cu subiect direct :BOTA, incalcand nepermis independenta judecatorilor.
In lumina CEDO, Curtea aminteste ca “tribunal” in sensul art. 6 alin. 1 este numai un organ care se bucura de plenitudine de jurisdictie, raspunzand unei serii de exigente, precum independenta fata de executiv, ca si fata de partile in cauza (a se vedea, printre altele, Hotararea “Beaumartin” impotriva Frantei din 24 noiembrie 1994, seria A, nr. 296-B, p. 63, paragraful 38). A fost deci incalcat art. 6 alin. 1. „O ancheta cu privire la un judecator pentru a se putea numi cu adevarat ancheta ea trebuie sa fie efectiva. Este necesar ca persoanele care conduc ancheta si cele care fac cercetarile sa FIE INDEPENDENTE DE CELE IMPLICATE IN EVENIMENTE! (Hot.Gulec contra Turciei). Aceasta presupune NU DOAR ABSENTA ORICARUI RAPORT DE SUBORDONARE IERARHIC SAU INSTITUTIONAL, DAR SI O INDEPENDENTA CONCRETA (hot. Ergi contra Turcia). In baza acestei legaturi institutionale, absenta independentei procurorului si judecatorilor s-a concretizat in speta in LIPSA DE IMPARTIALITATE CURMAND CERCETAREA SI INVINUIND PARTEA VATAMATA.

Referitor la argumentul neîntemeiat al cauzei CEDO „Bota împotriva României”, CURTEA S-A DECLARAT INCOMPATIBILÃ RATIONE MATERIAE RAPORTAT LA DISPOZIŢIILE CONVENŢIEI, deoarece obiectul cererii privea ORDINUL UNEI PROFESII LIBERALE scapă incidenţei art.11 al Convenţiei. Prin urmare, CEDO nu s-a pronuntat in nici un fel asupra legalitatii sau nelegalitatii Barourilor infiintate de dl.Pompiliu Bota. Totul este - asa cum ne-am obisnuit - o vulgara si mafiota manipulare
SPER CA DUPA CE ATI CITIT DLE UBIK si dle LASCONI VATI LAMURIT CA SUNTETI O ENTITATE DESFIINTATANU AVETI CERTIFICAT DE NASTERE PRECUM RROMII NOMAZI

Sa stiti ca eu chiar am citi ce ati scris mai sus. Sunt si unele lucruri adevarate. Nimeni nu e perfect, nici macar UNBR :D
Chestia cu certificatul de nastere e tare de tot mai ales pentru ca am fost aliat ad-hoc cu Claudiu_Lascoschi cu care de obicei ma contrazic. Ma bucur atat de mult incat nu fac nici un fel de comentariu cu privire la faptul ca ceea ce, dupa dumneavoastra, nu exista nu poate fi, dupa mine, desfiintat.
Acuma sa nu ma intelegeti gresit, eu n-am mai vazut un membru "barou" Bota prin salile de judecata de mai bine de doi ani asa ca problema Bota a devenit cumva o chestiune care tine mai mult de istorie.
Hecatombele din salile de judecata, despre care vorbiti cu atata patos, in care sunteti masacrati mai ceva decat hughenotii in noaptea de 24 august 1572 m-au impresionat. Insa scena nu seamana deloc cu un "masacru al inocentilor" cum pareti sa sustineti ci cu altceva. Deratizare cred ca e cuvantul potrivit dar trebuie sa ma uit in dictionar B-)
In rezumat dumneavoastra sustineti ca UNBR e o mafie care controleaza accesul in profesia de avocat prin diferite mijloace oculte. Mai sustineti ca "barourile" Bota sunt un fel de revolutie a unor juristi onesti impotriva mafiei.
E interesant ca in unele din cauzele in care ati fost "NUP-iti" ati fost asistati tot de noi, mafiotii. Halal mafie! Corleone (adica noi) aparandu-l pe politistul cinstit (adica voi) care vrea sa-l aresteze. Vizionati probabil prea multe filme americane de serie B.
Hai sa vedem ce e si cu "revolutia Bota", coane Leonida!
Sa presupunem ca maine ne inscriem toti avocatii in barourile Bota. E ceva de castigat pentru d-voastra ? Sunt sigur ca nu, pentru ca poimaine schimbam statutul, pe dl Bota si [b]impunem aceleasi reguli de intrare in profesie (examene, definitivat, etc.) adica o sa fie la fel. Si daca am fi mafioti chiar am face acest lucru, dar nu suntem. Asadar "revolutia Bota" rezista pentru ca sunteti marginalizati de societate si cumva ignorati (era sa scriu ignoranti dar m-am corectat la timp) si cred ca e bine sa va multumiti cu aceasta pozitie.
Dovada ca nu exista mafia despre care vorbiti sunt chiar unele din postrarile de pe acest forum in care conducerea UNBR a fost criticata. Daca ar fi mafia despre care vorbiti unii ar fi deja lichidati (macar profesional). Or, n-am auzit de astfel de cazuri nici macar in cazul celor care s-au plans de contruibutia la CAA. Apropos! CAA e legala ? Ca daca ziceti ca nu e eu fac economie luna asta ;)
Exista intre avocati unii care fac ceea ce ati scris d-voastra mai sus (presiuni, coruptie, mita, etc.) ? Exista o profesie in lume in care sa nu existe astfel de cazuri? Insa toti ceilalti (care sunt majoritari si cinstiti) isi vad de treaba lor. Exista probleme in organizarea profesiei ? Ne straduim sa le indreptam, discutam, facem propuneri, ne contrazicem, ne "ienervam" etc. Dar nu facem barouri constitutionale, ultraconstitutionale si nici macar transconstitutionale pentru ca in felul acesta putem sa ajungem in doua luni ca fiecare sa aiba baroul sau.
Cu privire la argumentele pe care le aduceti (OG 26/2000 etc.) am cateva intrebari: Faptul ca Legea nr. 51/1995 e o norma speciala va spune ceva? Norma speciala deroga cumva de la dreptul comun ?
numai bine.
un rrom nomad insa utilizatorcontra

Este pentru a doua oara cand sunt efectiv de acord cu UBIC.
Inca nu am citit tot ce a scris utilizatorpr...
Oricum, din cat am citit argumentele aduse de UBIC deja par sa fie suficiente.
Deocamdata mai fac referire la jurisprudenta CEDO care s-a pronuntat defavorabil barourilor paralele.Legea este facuta sa fie respectata si nu incalcata si atunci cand o instanta internationala, care poate fi considerata cu adevarat impartiala a hotarat in favoarea avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in mod legal atunci deja ar trebui sa ne ridicam serioase intrebari despre locul unde s-ar putea afla mafia.
Din cate stiu mafia nu respecta legea si nici o hotarare judecatoreasca pronuntata indiferent de ce instanta nationala sau internationala este pronuntata.Eu nu cred ca poate fi vorba de mafie in randul nostru pentru ca NU NOI am pierdut la CEDO.
Voi reveni in curand.

avocat Claudiu Lascoschi

UItati domnilor care este parerea unui Judecator:

Avocatii joaca un rol deosebit in infaptuirea justitiei. Tocmai de aceea statutul lor insa trebuie sa fie unul consacrat legislativ si care sa se intemeieze pe indepedenta. In Romania exista doua structuri ale unor ordine ale avocatilor: cei `traditionali` si cei `paraleli`. Cei din urma au facut obiectul unor cercetari jurnalistice, doctrinare si chiar penale. In timp ce primele au avut pareri impartite asupra legalitatii acestor ordine, procurorii s-au pronuntat aproape in totalitate (exista insa si unele rechizitorii, dar dosarele sunt inca nejudecate) in sensul nevinovatiei persoanelor care practica avocatura `paralela`.In momentul de fata, parerea judecatorilor este si ea impartita: unii accepta avocati paraleli in sala (e drept ca majoritatea au ca `acoperire` procura notariala din partea celor care ii angajeaza), altii nu.E criticabila insa atitudinea acestora din urma care refuza ab initio participarea avocatilor `paraleli`. Astfel, este adevarat ca prin 2004 s-au primit pe la instante adrese prin care se atragea atentia judecatorilor de a nu-i primi in sala pe acesti avocati, intrucat asociatia care a stat la baza infiintarii Baroului lor ar fi fost constituita in mod ilegal (adresa 671C5 din 02.06.2004 a Directiei Inspectiei Generale din Ministerul Justitiei). In acea perioada, nimeni nu avea acces la mai multe informatii, astfel incat au fost luate de bune dispozitiile celor de mai sus.

Azi situatia s-a schimbat, caci conflictul juridic care vizeaza Baroul paralel a evoluat: Baroul traditional a obtinut o modificare a legii avocaturii menita sa stopeze avocatura `netraditionala`, Baroul paralel si-a extins activitatea in toata tara si si-a rezervat denumirile profesionale ce corespund baroului traditional dupa ce a mai infiintat si alte asociatii chiar dupa modificarea legii (s-a transformat din Baroul Constitutional in Baroul `Bota`), Procurorul General a promovat un recurs in interesul legii dar solutia data de ICCJ nu rezolva situatia, procurorii au dat cateva zeci de solutii ale procurorilor de netrimitere in judecata a avocatilor `paraleli`, complete de judecata din tara sau chiar din ICCJ au analizat in concreto situatia, CSM a efectuat o cercetare a intinderii fenomenului primirii avocatilor `paraleli`, insasi CEDO a avut de solutionat o cauza. De trista amintire este greva de acum 2 ani ale avocatilor `traditionali` ca un mijloc de presiune la adresa judecatorilor care primesc in sala avocati `paraleli`.

Afirm ca judecatorii trebuie sa nu se lase intimidati de niciun fel de presiuni din afara: fie ca e vorba de avocati `traditionali` care ameninta, fie ca e vorba de avocati `paraleli` care speculeaza, fie ca e vorba de decizii ale Procurorului General sau de anchete ale CSM. Judecatorul este independent si trebuie sa se comporte ca atare in cauzele pe care le instrumenteaza. Astfel ca, in concret, daca se ridica problema lipsei calitatii de reprezentant al oricaruia dintre avocatii ce sustin o cauza, trebuie cercetata aceasta exceptie prin administrarea probelor necesare cu privire la identitatea persoanei, calitatea profesionala a acesteia, structura din care face parte si legalitatea infiintarii acesteia (tinand seama atat de legile care stau la baza infiintarii, cat si de hotararile judecatoresti care au aceeasi putere).

Pana la solutionarea globala a situatiei relevate, ramane deci ca judecatorul, singur, sa rezolve cu titlu particular problema legalitatii unuia sau a altuia dintre barouri.

Cititi: [ link extern ] ?

Numai ieri am solicitat si obtinut desfiintarea pentru nelegalitate si/sau netemeinicie a parerii a 4 judecatori (3 recursuri, din care unul dupa apel). Sunt sigur ca toti colegii mei pot sa vina cu o caruta (fiecare) de sentinte si decizii desfiintate.
E parerea d-lui judecator? E dreptul sau sa o aiba. O exprima printr-o sentinta ? Am la indemana caile de atac. E corecta aceasta parere ? Eu zic ca nu prea este, iar dansul zice ca da. Care-i problema ? Are parerea unui judecator, doar pentru faptul ca este judecator, mai mare greutate decat parerea mea ? Sa fim seriosi ! Un asemenea argument este un sofism "argumentum ad autoritatem" pe care inveti sa-l infirmi inca din anul 2 de facultate cand ar trebui sa faci logica. Apropos! Acum 400-500 de ani discutiile intre filosofi se incheiau prin expresia "magister dixit!" cu referire la ceea ce scrisese Aristotel.
P.S. puteati sa va pastrati id-ul (adica tot utilzatorpro) - si eu stiu sa schimb IP-ul si sa scap de ban-uri (daca vreau) si sa dati un simplu link catre paginile de pe care ati copiat parerile unora si altora. In plus ceea ce copiezi se

citeaza

, cu indicarea sursei. In plus, nu stiu daca ati observat, dar aici, pe forum, fiecare ar trebui sa-si argumenteze propriile pareri, adica sa-si puna neuronii la lucru, ca altfel cu copy-paste ajungem sa ne prostim.