Va rog sa ma ajutati

Buna ziua.

Va deranjez cu rugamintea de a ma ajuta cu un sfat sau cu niste raspunsuri la neclaritatiele pe care le am.

Sunt casatorita de aproape 2 ani si am un baietel de 1 an si 3 luni. Cu sotul meu nu ma mai inteleg deloc. Este total absent si fizic si psihic si nu ma ajuta cu absolut nimic – in afara banilor. Adica tot ce tine de copil ma priveste. Singurul lucru pe care il face este sa se mandreasca cu fiul lui pe la rude sau prieteni dar cand vine vorba de a ma ajuta in orice lucru mic referitor la copil nu face absolut nimic. Daca il rog sa ma ajute spune ca sunt autoritara si dominatoare.
Nu am nicio problema in a ma desparti de el. Si nu vreau pensie alimentara de la el. Dar gandul care ma ingrozeste este acela ca imi va lua copilul. Stiu ca in Romania, in marea majoritate a cazurilor copilul este incredintat mamei. Nu beau, nu sunt violenta, am grija de el ca de ochii din cap, dar am totusi aceasta fobie cu toate ca stiu ca baiatul imi va fi incredintat mie in grija. Imi place sa cred ca nu sunt atat de incuiata incat sa ii interzic sa il viziteze, dar, in acelasi timp stiu ca nu prea imi convine sa vina sa il ia la parintii lui sau mai stiu eu unde. Intrebarea mea este: as putea sa fac cumva ca sa il impiedic sa ia copilul undeva in weekend sau vacante/concedii? Pot sa fac intr-un fel ca vizita sa se desfasoare doar la mine acasa, sa fac cumva ca sotul meu sa nu plece nicaieri cu fiul meu?
Si o ultima intrebare: as putea cumva ca, dupa ce revin la numele anterior casatoriei, sa fac intr-un fel ca si baiatul meu sa poarte numele meu si nu al tatalui? Citisem pe undeva ca este posibil doar cu acordul tatalui, ceea ce stiu ca nu se va intampla nici in o mie de ani.

Va multumesc anticipat pentru ajutor si imi cer scuze daca am fost neclara, dar sunt dupa nopti nedormite in care am plans in continuu.

C.A.