De cate ori se va mai omite OBLIGATIVITATEA practicii CEDO pentru Romania?

Question

Discuție deschisă în Jurisprudenţă

De cate ori se va mai omite OBLIGATIVITATEA practicii CEDO pentru Romania?

Avocat 17:30, 17 Noiembrie 2011

Scurt istoric :

Art.11 din Constituţia României stabileşte, cu valoare de principiu, obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă îndatoririle ce-i revin din tratatele la care este parte, precum şi faptul că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern.
Textul constituţional enunţat face aplicarea unuia dintre principiile încrederii între statele comunităţii internaţionale – pacta sunt servanda- şi exprimă, în acelaşi timp, corelaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, prin integrarea normelor dreptului internaţional în sistemul dreptului naţional.
Integrarea normelor internaţionale consensuale în dreptul intern se realizează prin ratificarea instrumentelor juridice internaţionale (acord, convenţie, protocol, statut, pact etc.), operaţiune prin care acestora li se conferă forţă obligatorie de către Parlament; întrucât ratificarea se face prin lege, clauzele instrumentului internaţional ratificat sunt integrate în sistemul normelor interne, urmând a avea forţa juridică a legii.
Distinct de consacrarea integrării dreptului internaţional în sistemul juridic naţional, legea fundamentală a României conţine reglementări specifice referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului.
Astfel, art.20 stabileşte că interpretarea şi aplicarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se fac în concordanţă cu prevederile tratatelor internaţionale la care România este parte şi că reglementările internaţionale din domeniul drepturilor omului, cuprinse în tratatele ratificate de România, au prioritate faţă de reglementările interne în cazul în care între ele există neconcordanţe.
Prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135 din 31 mai 1994, România a ratificat Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum şi protocoalele adiţionale la aceasta nr.1, 4, 6, 7, 9, 10.
În acest mod, conform art.11 şi 20 din Constituţie, Convenţia şi protocoalele ei adiţionale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având prioritate faţă de acesta, altfel spus C.E.D.O. şi protocoalele adiţionale au devenit izvor de drept intern obligatoriu şi prioritar, ceea ce, în plan naţional, are drept consecinţă imediată aplicarea convenţiei şi protocoalelor de către instanţele judecătoreşti române, iar în plan internaţional acceptarea
controlului prevăzut de C.E.D.O. cu privire la hotărârile judecătoreşti naţionale.
Prin Protocolul nr.11 al Convenţiei Europene al Drepturilor Omului, intrate în vigoare la data de 1 noiembrie 1998, a intervenit o reformă a sistemului de control în faţa Curţii;s-a urmărit menţinerea şi întărirea eficacităţii apărări drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie.

In Tribunale inca se calca in picioare PRACTICA CEDO si aici fac referire la binecunoscuta cauza Anghel contra Romaniei, utilizata in materie Contraventionala. #-o

14 mesaje

5408 vizualizări

12 participanți

Cel mai recent răspuns: , Avocat 08:47, 12 Ianuarie 2012

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (2)

Pagina 2

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Cedo Cum se poate accesa CEDO? (vezi toată discuția)

Cerere de revizuire respinsa Ce pot face daca mi s-a respins cererea de revizuire prin incalcarea jurisprudentei CEDO(cererea 18183 Martocian vs ... (vezi toată discuția)

Actiune la c.e.d.o. rog raspuns argumentat: - se admite o actiune la C.E.D.O. pentru incalcari ale Conventiei savirsite de Statul Roman inainte de Revolutie, sau doar pentru cele ... (vezi toată discuția)

MIXAM Utilizator · Answer 1 · 2011-11-27 21:34:59

Eu nu am cunostinta sa existe vreun proces intentat de statul roman vreunui magistrat.

Referitor la titlu : ori de cate ori un magistrat POATE SA OMITA o va face, asta cred pana cand va intra in vigoare legea privind respunderea acestei clase speciale de salariati platiti din banul public.

RADU SAVALACHE Avocat · Answer 2 · 2011-11-28 19:39:24

Puteti sa prezentati un exemplu de actiune in regres a statului impotriva unui magistrat sau complet de judecata ?

Roland Mindrila Avocat · Answer 3 · 2012-01-12 08:47:55

Profesorul Corneliu Birsan, judecatorul roman la CEDO: "Magistratul roman are obligatia sa aplice dispozitiile Conventei si jurisprudenta Curtii, ignoranta nu cred ca poate intra in discutie. Neaplicarea acestora poate fi invocata de justitiabil in promovarea cailor de atac!"

Curtea europeana a drepturilor omului de la Strasbourg este o instanta internationala instituita printr-un tratat international cunoscut sub denumirea de Conventia europeana a drepturilor omului, incheiata la Strasbourg, la 4 noiembrie 1950, sub egida unei organizatii internationale creata in anul 1949, Consiliul Europei, si intrata in vigoare la 3 septembrie 1953. Prin incheierea acestui tratat international care este Conventia, statele semnatare si-au asumat obligatia de a respecta, in ordinea lor juridica interna, drepturile si libertatile fundamentale pe care aceasta le prevede, carora li s-au adaugat, ulerior, prin mai multe protocoale aditionale alte drepturi si libertati. Inovatia esentiala pe planul dreptului international adusa de Conventie este aceea ca prin ea se instituie un mecanism juridic de control al modului in care statele semnatare isi respecta aceasta obligatie, mecanism ce a cunoscut o anumita evolutie in timp - nu insist - in cadrul caruia rolul esential il are Curtea. In anumite conditii prevazute de art. 35 din Conventie, Curtea poate fi sesizata cu o cerere, o adevarata actiune in justitie, de catre orice persoana fizica, orice persoana juridica neguvernamentala ori chiar de catre «un grup de particulari» care considera ca, prin activitatea lor, autoritatile nationale ale statului in cauza le-au incalcat unul sau mai multe drepturi prevazute de Conventie ori de protocoalele sale aditionale; cum se spune in limbajul Conventiei, cel ce formuleaza o asemenea cerere se considera a fi victima unei astfel de incalcari. Curtea va examina cererea reclamantului dupa o anumita procedura stabilita de Conventie, dezvoltata in Regulamentul ei si, in masura in care va constata ca s-a produs o asemenea incalcare, va adopta o hotarare «de condamnare» a statului in cauza. As vrea sa fac cel putin doua precizari: a) in fata Curtii se desfasoara un adevarat proces intre reclamantul victima a incalcarii pretinse si statul «chemat in judecata» cele doua parti fiind pe pozitii de deplina egalitate procesuala in fata Curtii, chiar daca una dintre ele este un stat suveran - sa nu uitam ca suntem intr-un cadru ce tine de dreptul international public; b) prin hotararea de «condamnare» a statului in cauza Curtea poate numai sa contate ca, eventual, s-a produs incalcarea pretinsa de reclamant; hotararea Curtii nu poate «desfiinta» hotararile interne puse in discutie; imprejurarea ca, urmare a unei asemenea constatari, Curtea poate acorda reclamantului o «satisfactie echitabila» nu este de natura sa conduca la o alta concluzie; revine statului in cauza oligatia de a asigura, in ordinea sa interna, inlaturarea pentru reclamant a consecintelor incalcarii constatate de Curte, de regula prin instituirea unei posibilitati de «revizuire» a hotararii interne, ceea ce dretul procesual roman prevede deja, atat in materie penala cat si in materie civila. Asadar, in fata Curtii nu se «rejudeca» pricina interna ci se examineaza daca, in cadrul procedurilor interne, in acea cauza, s-a asigurat respectarea drepturilor si libertatilor garantate de Conventie.