Fraţii şi surorile defunctului sunt încadrate de legea civilă, împreună cu descendenţii lor (copii, nepoţi şi strănepoţi de frate şi soră ai defunctului) în categoria de moştenitori legali a colateralilor privilegiaţi. Aceştia pot fi din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţie (numai din adopţia cu efecte depline, nu şi restrânse, conform vechii reglementări a adopţiei, anterioară Legii nr.273/2004; în prezent adopţia este numai cu efecte depline).
În funcţie de alte categorii cu care vin la moştenirea defunctului, colateralii privilegiaţi, pot beneficia de o parte din moştenire. Astfel, dacă defunctul nu a avut soţie supravieţuitoare şi copii şi nu mai trăiesc nici părinţii acestuia, întreaga moştenire revine colateralilor privilegiaţi. Între aceştia, respectiv între fraţii şi surorile defunctului, moştenirea se împarte în mod egal, în funcţie de numarul lor. La fel se procedează şi în situaţia în care vin la moştenire numai descendenţi din fraţi şi surori (părinţii lor, fraţii defunctului, fiind la rândul lor decedaţi).
Dacă unul dintre fraţii defunctului este predecedat, dar are copii, la moştenirea fratelui său vin copii lui împreună cu ceilalţi fraţi în viaţă ai defunctului. În acest caz, copiii fratelui predecedat (indiferent de numărul lor) au dreptul împreună la cota-parte pe care ar fi primit-o tatăl lor dacă ar fi trăit. Deci cota lor (în comun) este egală cu cota ce revine fiecărui frate în viaţă al defunctului. În situaţia în care trăiesc ambii părinţi ai defunctului, colateralii privilegiaţi vor avea dreptul la o cotă parte de ½ din moştenirea acestuia, iar dacă trăieşte un singur părinte vor avea dreptul la ¾ din moştenire