situatie delicata cu un copil

Buna!
E un paradox, oarecum.... Daca tatal copilului e de acord cu vocabularul si atitudinea rudelor sale si nu i se pare nimic in neregula se poate presupune ca el se comporta la fel. Cu alte cuvinte, fie ca sta copilul in preajma tatalui, fie ca sta cu rudele lui, e cam acelasi lucru.
In alta ordine de idei, la doi ani, copilul poate invata cuvinte obsecene si daca sta in casa si sub ferestre stau la o "discutie” adolescenti cu hormonii scapati din frau – asta o spun din experienta: nepotul meu stia multe injuraturi, de la cei care isi faceau veacul pe banca din imediata apropiere a blocului unde locuieste. Acum, are sase ani si a inteles ce inseamna limbajul vulgar. Influenta dv poate "sterge” exemplul negativ pe care il primeste de la rudele sotului. Vizitele scurte nu pot sterge din memoria copilului exemplele pozitive de lunga durata. Din punct de vedere legal, bunicii au dreptul sa intretina relatii apropiate cu nepotii.... Daca acestia sunt, insa, exemplu daunator, li se poate interzice acest drept de a petrece prea mult timp cu nepotul. Ii dati in judecata pt a li se interzice sa isi mai vada nepotul? Nu cred; si nici nu este cazul... cel putin deocamdata.
Daca sotul va "ameninta”, ce fel de sot mai este – cum iubeste el acest copil...? Amenintarile pot fi numai pt a va necaji sau enerva...
Sa ii interziceti sotului nu stiu daca puteti, dar sa va intelegeti cu el, s-ar putea... Sau, cand vrea sa duca la rude copilul sa va prefaceti bucuroasa, ca va ramane mai mult timp pt dv, sa va mai intalniti cu prietenele etc. Veti constata ca s-ar putea sa nu isi mai manifeste dorinta de a lua copilul de langa dv.

Nu este cazul sa va faceti probleme, copilul este prea mic ca sa va ingrijorati, la varsta aceasta trebuie inconjurat de oameni care sa-l iubeasca si sa-l rasfete. E mai important decat sa-l izolati de familia sotului . In timp , cu multa convingere si diplomatie veti reusi sa sa va impuneti in fata sotului si familiei relativ la educatia copilului dvs .
Nimeni nu va poate lua copilul fara acordul dvs si nici dvs nu are rost sa faceti uz de de dreptul de a interzice bunicilor s-l vada si sa fie in preajma lor . Nu veti crea decat tensiuni si veti izola copilul

Copilul sta mai mult timp cu dvs. decat cu oricare alta persoana.Chiar daca acesta aude vorbe urate atunci cand nu este cu dvs., sta in puterea dvs. sa va educati copilul astfel incat acesta sa stie, sa cunoasca, sa inteleaga (atat cat poate) aceste vorbe urate, dar sa nu le foloseasca.La varsta aceasta, copilul este curios, doreste sa stie cat mai multe lucruri, este ca un"burete" as putea spune.Au dreptate colegiil mei, nu izolati copilul si nu blamati bunicii in fata copilului sau a sotului.Aveti incredere in copilul dvs. si invatati-l cum sa faca deosebirea dintre ceea ce este bine si ceea ce este mai putin bine, insa explicati-i, dati-i chiar si exemple!
Starea conflictuala cu privire la "a nu-i permite copilului legaturi cu bunicii (asa cum sunt ei)" poate fi simtita si de copil, si de sotul dvs.Fiti mai diplomata, mai toleranta cu sotul sau cu socrii dvs.Nimeni nu este perfect.Daca incercati chiar dvs. sa-i propuneti sotului sa il duca mai des pe baietel la bunici o sa vedeti atunci "schimbare" a atitudinii sotului!

Doamna nu aspus ca doreste ca acest copil sa nu mai aiba legaturi cu bunicii paterni,ci ca ar dori ca atunci cand copilul se afla in prezenta bunicilor sa fie si ea acolo.Este normal ca o mama sa-si doreasca sa isi protejeze copilul si sa il fereasca cat mai mult posibil de lucruri neplacute.Soltia este sa stati de vorba cu socrii dvs si sa le explicati ca daca intradevar isi iubesc nepotul atunci ar trebui ca macar in timpul cat stau alaturi de el sa isi controleze vocabularul.
Incercati sa purtati si cu sotul dvs o discutie calma si sa ii explicati ca este in interesul copilului ca bunicii sa nu se comporte urat

roxana alexe a scris:

Doamna nu aspus ca doreste ca acest copil sa nu mai aiba legaturi cu bunicii paterni,ci ca ar dori ca atunci cand copilul se afla in prezenta bunicilor sa fie si ea acolo.Este normal ca o mama sa-si doreasca sa isi protejeze copilul si sa il fereasca cat mai mult posibil de lucruri neplacute.Soltia este sa stati de vorba cu socrii dvs si sa le explicati ca daca intradevar isi iubesc nepotul atunci ar trebui ca macar in timpul cat stau alaturi de el sa isi controleze vocabularul.
Incercati sa purtati si cu sotul dvs o discutie calma si sa ii explicati ca este in interesul copilului ca bunicii sa nu se comporte urat

e cam greu sa stau de vorba cu socrii mei,deoarece nu prea ,a iubesc.vesnica poveste cu pacatul Evei,peste care unii au uitat sa treaca...ba chiar socrulmeu a avut o tentativa de a am lovi.imi e teama ca vor invata copilul lucruri rele despre mine si ii vor influenta compotamentul in rau.de aceea nu sunt de acord cu vizite lungi si vacante petrecute in lipsa mea acolo.as fi vrut sa stiu daca am dreptul legal de a avea o asemenea pretentie,pentru ca inca nu imi este clar acest lucru.