dreptul copilului

ordonanta a fost facuta pe legea 54 civil ,a fost programata la 2 saptamani jumate de la inaintare pe data de 28 .11.2008 inainte cu 2 zile adica pe data de 26.11.2008 sotia a inaintat o cerere de amanare pe motiv ca nu are aparator iar judecatoarea a dat un nou termen''scurt cum l-a numit '' pe data de 12.12.2008 in aceeasi zi avand si a 2 infatisare la divort. problema este ca copii sunt intr-o stare psihica dezastroasa baiatul nemaiputand vorbi bine si fata vomita zilnic ,din spusele unei foste colege de liceu care s-a dus cu copilul ei pe la sotiia mea .credetima ca atunci cand vad ca nimeni nu ii poate ajuta pe copii imi vine sa ma duc sa ii iau cu forta din locul in care acestia se afla cu toate ca stiu ca voi plati scump pentru asta ,pe de alta parte cred ca o sa apelez la mediatizarea situatiei ca sa nu incalc legea totusi fiinca ma gandesc si la viitor .
va multumesc pentru interventie

Nu stiu daca ati avut avocat sau nu dar nu trebuia sa o lasati sa amane judecata sa isi angajeze avocat.Aici ati gresit si platiti.
Eu nu as fi lasat sa se amane cauza.

Daca mai administrati si proba cu martori o sa ajngeti in ianuarie cu procesul.
Eu nu va pot spune prea multe.Incercati sa cautati sa consultati un avocat din orasul unde se desfasoara procesul care sa va sfatuiasca verbal in privat.

avocat Claudiu Lascoschi

Buna ziua,sunt mamica unei fetite de 2ani si 4 luni, provenita dintr-o rela tie cu un barbat casatorit,pana in urma cu o luna am pastrat relatia apropiata de dragul copilului,insa acum doresc sa apelez la instanta pentru stabilirea drepturilor copilului,deoarece implicarea tatalui a lasat de dorit,si am considerat ca trebuie sa ne supunem unui cadru legal,avand in vedere ca este copilul recunoscut de tata.
Insa tatal a incetat vizitarea copilului,si doreste sa apeleze in fata instantei la acuze de genul ca e de contestat paternitatea,in aceste conditii consider ca el nu intruneste calitatile morale pentru a fi un tata responsabil fata de copilul sau,iar eu ca mama,ma simt indreptatita sa apar interesele copilului meu,prin asta gandindu-m al adezvoltarea ei psihologica in urm aunei astfel de atitudini a tatalui.
Ca atare ,doresc sa stiu ce obligatii are tatal prin lege,si cum pot eu pune la adapost copilul meu de tatal sau,care doreste sa aiba drep de a vedea copilul,insa nu o face,eu consider ca aduce grave prejudicii copilului meu.Doresc sa apelez la instanta,insa ma aflu intr-un moment destul de critic atat financiar,cat si al sanatatii,si as vrea sa stiu ,daca se poate la ce actiuni va trebui sa ma astept in acest caz.
Va multumesc.

Tatal copilului are dreptul de a avea legaturi personale cu minora insa nu poate fi obligat de nici o lege sa exercite aceste drepturi.....
Obligatia legala a tatalui este de a contribui la cresterea si educarea fetitei, material, prin plata unei pensii de intretinere al carei cuantum va fi stabilit de catre instanta.
In situatia dvs. ipotetic, puteti cere incredintarea minorei catre dvs. si obligarea tatalui la plata pensiei de intretinere care este de 1/4 din veniturile realizate in cazul in care are un minor sau 1/3 din veniturile realizate daca are doi minori.
Tatal ar fi putut tagadui paternitatea pana acum, insa copilul are 2 ani si 4 luni si consider ca ar fi tardiva o astfel de cerere.
Ar putea totusi sa introduca aceasta cerere cred ca mai mult pentru "impresia artistica" fata de sotie sau fata de eventuala/viitoarea plata a obligatiei de intretinere a copilului.

Parca era imprescriptibila contestarea paternitatii copilului din afara casatoriei... Oricum, nu e vorba de nicio tagada, ca imi pare ca tatal copilului e casatorit cu... altcineva decat mama lui, asa incat, nu exista nicio prezumtie de paternitate ca sa se poata introduce o tagada.
Doamna spune ca acest copil e recunoscut, deci e vorba despre o recunoastere, deci se poate numai contesta recunoasterea si nu tagadui paternitatea.
De ce spuneai ca e tardiv?

In rest, nu am inteles motivatiile dv., doamna, pentru care sa introduceti o actiune de incredintare si stabilire pensie... Doar ca tatal s-a racit, pentru el fiind greu sa diferentieze intre copil si dv... Consider ca o actiune stabileste un razboi intre soti si poate duce foarte usor la o relatie si mai proasta ointre parinti.
Avand in vedere ca ati facut un copil cu un barbat insurat, aceste frictiuni erau de asteptat. Nu va judec, va spun doar ca era foarte probabil sa se intample asa.
Cred ca e cel mai bine sa stabiliti niste reguliu clare, impreuna, cu privire la modul de crestere, vizitare si educare a copilului. Impreuna. Ca un proces in instanta duce la o racire accentuata a relatiilor, de regula...
Asa, el va avea timp sa-si clarifice sentimentele fata de dv. si de copil, sa le desparta pe unele de celelalte si sa inteleaga ca, orice s-ar intampla intre voi doi, exista un copil de care oricum trebuie sa se preocupe.
Parerea mea, mai pacifista...