dreptul copilului

Foarte ok parerea dumneavoastra,dar sa vorbim ,despre copil totusi,in doi ani si cinci luni dejamfara sa avem frictiuni,ma rog,asta pentru ca am dorit sa fie un climat bun pentru copil,dar,..in conditiile in care ,tatal nu se ocupa de copil cand acesta este in spital,eu nu mai pot considera acesta un comportament responsabil pentru un parinte,de aici ,incep serios sa ma gandesc la binele copilului meu,si astfel am luat decizia de a stabili un climat legal,dar cu toate astea,ce conteaza ce sentimente are sau nu tatal fata de mama,scuze..cred ca important este ce sentiment are pentru copilul lui,ori asta e de pus la indioala,iar in acest caz, consider ca mai bine pentru copil este sa fie lasat in pace,nu amagit o data pe luna,..haidet sa fim seriosi.

Repet: sentimentgele tatalui fata de mama se confunda cu cele pentru copil in primii ani de viata, am crezut ca am fost clara, asta e importanta lor...
E foarte legal climatul in care parintii unui copil, necasatoriti, exercita impreuna drepturile si obligatiile parintesti. De fapt, asta e si regula climatului legal, exceptia abia fiind incredintarea numai catre unul dintre parinti.
Deci climatul actual e perfect in acord cu legea si scopul ei.
Nici tata nu a avut grija de mine cand eram in spital de regula... O singura data a stat cu mine, pentru ca era mama internata de asemenea... Si nu insemna ca nu ma iubeste, ci ca statea mama cu mine si el avea deplina incredere in ea. Cand nu a mai fost posibil, a avut grija si de mine si de mama si de casa si de tot...
Caci sa iubesti un copil nu inseamna sa te bati cu celalalt parinte care se interneaza cu copilul etc.
Ci sa ai grija de el cand are el nevoie...
De aia am intrebat care sunt sentimentele lui fata de dv., caci imi pare ca dv. simtiti o nevoie si nu copilul.
De asemenea, pentru copil e mai ine o data pe luna decat deloc; o spun psihologii, nu eu... Ce faceti daca se enerveaza si tatal si cere vizite la domiciliul sau, va ia copilul 2-4 zile pe luna si-l duce la sotie acasa? Asta doriti?

Va doresc un copil fericit si sper sa nu luati de rau ce v-am spus, vad deja ca v-ati suparat de prima data... Regret ca am facut asta, am vrut doar sa vedeti si un alt punct de vedere, poate mai obiectiv...

nu este vorba de nici-o suparare,este parerea dumneavoastra,este vorba de copilul meu,in nici un caz de sentimentele tatalui fata de mama,scuze ,repet este vorba ,de copilul meu,care ,ca orice copil are nevoie de o prezenta constanta ,si de implicarea tatalui in cresterea si educarea lui,ori cand tatal nu face acest lucru,sa-mi spuneti ce psiholog afirma ca este benefic pentru copil

sa va reformulez,tatal,care figureaza in certificatul de nastere la rubrica tata,a incetat vizitarea copilului sau in momentul in care am luat decizia sa stabilesc un cadru legal pentru situatia copilului,pentru pensie alimentara,ori acum ,inainte sa inaintez actiunea,gandesc ca nu vad de ce tatal pretinde sa mai aiba drept de a vizita copilul,din moment ce in fapt,de o luna nu isi vede copilul,si nu contribuie la cresterea lui,alte nelamuriri?