Intrebare legata de un eventual proces

Puteti face o contestatie la executare.
Dar e greu de spus daca instanta va administra probele pe care le aveti.
Procesul e riscant si avocatul va poate costa prea mult.
E forte greu de argumentat instantei sa fie incuviintate si administrate probele pe care le aveti.Nu este imposibil dar foarte greu.
Daca ati castiga ar suporta partea adversa cheltuielile de judecata dar daca pierdeti se vor mai aduga niste bani de platit.

Trebuie sa aveti act scris pentru orice suma de bani restituita.

avocat Claudiu Lascoschi

Este o mare greseala faptul ca i-ati dat banii,fara nici un act.Asa cum arata si colegul meu,este foarte greu sa demonstrati instantei de judecata faptul ca i-ati dat bani persoanei respective.Totusi,aratati si inregistrarea,iar daca fiica dvs .este majora,o veti putea propune ca martor.

Multumesc mult ptr raspuns , domnule ''andymaurul " . Nu i-am cerut niciun fel de act , deoarece nu l-am crezut in stare pe fostul meu coleg ca va proceda asa. De fapt bani de la el a imprumutat sotul meu in 2000 , in 3 rate de cate 200 $. Eu n-am stiut nimic , pana cand un alt coleg de-al meu mi-a aratat o hartie de mana , o intelegere intre sot si creditor. Suma adevarata este de 800 $ , dar el a trecut 2300 cu dobanda introdusa in suma + alta. Sotul meu era in somaj , lua anxiolitice si a semnat o mare eroare. M-a trecut si pe mine in " chitanta" , dar fara sa semnez. In fine dupa ani s-au limpezit lucrurile. De asemenea, nici sotul nu stia de practicile colegului meu. Ulterior am aflat ca imprumuta bani cu camata. Concluzionand , o voi folosi si pe fiica mea , are 20 de ani si sper ca voi castiga. De asemenea , voi adauga inregistrarea. Cunosc faptul ca instanta este reticenta la o astfel de proba , dar...este totusi proba. Desi semianalfabet acest coleg , a fost mai destept ca noi . Insa mai exista si un Dumnezeu.

Proba cu martori poate fi acceptata numai in anumite conditii, in situatii de acest gen.
Textul art.1191 C.civ. instituie două reguli restrictive privind admisibilitatea probei testimoniale în dovedirea actelor juridice . Astfel, potrivit alin.1 al art.1191 C.civ. : „Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decât sau prin act autentic, sau prin act sub semnătură privată”.
Aliniatul 2 al art.1191 C.civ. stabileşte regula că : „Nu se va primi niciodată o dovada prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma confecţionării actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depăşeşte 250 lei”. Prin consacrarea acestei reguli s-a urmărit să se acorde preferinţă probei scrise faţă de proba testimonială.

Sunt considerate excepţii de la regulile restrictive privind admisibilitatea probei testimoniale acele situaţii în care această probă devine admisibilă, indiferent de valoarea obiectului actului juridic, precum şi în completarea sau împotriva conţinutului înscrisului preconstituit de părţi . Printre situaţiile reglementate de lege care sunt astfel de excepţii se numara si imposibilitatea preconstituirii probei scrise (art.1198 pct.1-3 C.civ).
Instanţa supremă s-a pronunţat în favoarea unei interpretări largi a prevederilor art.1198 C.civ., considerând că în sensul „imposibilităţii morale de preconstituire a unui înscris” trebuie apreciate ca făcând parte orice împrejurări când datorită relaţiilor ce există între părţi, pretinderea unei dovezi cu privire la un act juridic ar putea fi apreciată ca o manifestare a lipsei de încredere. Asemenea relaţii sunt cele dintre rude, prieteni, afini, soţi, colegi de muncă. Dar, indiferent în ce fel de relaţii rezidă cauza imposibilităţii morale, esenţial este ca aceasta să fie constatată, prin apreciere de la caz la caz, în raport cu calitatea persoanelor şi a circumstanţelor de fapt, temeinic verificate de instanţă şi să fie dovedită în prealabil de către partea interesată, pentru a putea trece apoi la dovedirea cu martori a actului juridic respectiv.