Procedura concilierii directe conform art. 720 ind. 1 Cod procedura civila

Cod procedura civila:

Art. 720^1
In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire.
Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti.
Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in judecata.

Multumesc mult pentru raspuns. Intrebarea mea se referea la alt aspect. Am citit prevederile CPC (sunt contabil si una din firmele careia ii tin evidenta contabila are de recuperat debite). Eu trimit acea convocare, insa este obligatoriu sa se prezinte fizic? Sau pot sa le cer sa isi precizeze in scris pozitia si apararile.
Auzisem de un caz in care o firma si-a recuperat debitele si a prezentat in instanta ca dovada a concilierii directe o adresa prin care ceruse confirmarea unui debit si in care scrisese ca are valoare de conciliere directa.
Adica instanta ar avea vreo obiectie atata vreme cat eu respect prevederile art 720/1 insa nu cer sa se prezinte fizic, ci sa isi precizeze pozitia in scris?

Din punctul meu de vedere, ar fi mai prudent sa efectuati concilierea directa prealabila prin intermediul unei intalniri efective intre parti, in scopul prevenirii introducerii de catre cealalta parte a unor cereri abuzive sau intempestive, care să va pună în dificultate, ducând chiar la prelungirea procedurii judiciare. Asadar, este de preferat o interpretare strictă, literală, a prevederilor menţionate, în sensul în care această conciliere să se facă direct, nemijlocit şi la nivelul organelor de conducere.
In plus, dacă legiuitorul ar fi conceput ca această procedură să se desfăşoare exclusiv în forma comunicărilor scrise, atunci ar fi instituit doar obligativitatea concilierii anterior introducerii cererii de chemare în judecată, fără a preciza in terminis că este o „conciliere directă”. Ca un argument în plus că este o conciliere nemijlocită, fără conciliator, contradictorie, pot fi invocate şi prevederile art.7201 alin.(4), potrivit cărora „rezultatul concilierii se va consemna în scris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi”, ceea ce, bineînţeles, presupune prezenţa efectivă, „faţă în faţă”, a părţilor.
Exista insa si jurisprudenta in sensul in care anumite instante au apreciat ca nu este necesara intalnirea "fata in fata" a partilor pentru atingerea scopului final al textului de lege mai sus citat (o voi exemplifica mai jos) insa daca aveti aceasta posibilitate, eu consider ca este mult mai prudent sa faceti interpretarea stricta, literala, a textului de lege – adica sa efectuati procedura concilierii directe prin intermediul unei intalniri efective, directe, intre parti.
Jurisprudenta in sesul neobligativitatii intalnirii efective:
Curtea de Apel Oradea a apreciat ca îndeplinită condiţia impusă de art. 7201 în condiţiile în care, „întrucât părţile nu se află în aceeaşi localitate, procedura de conciliere s-a realizat, în conformitate cu prevederile art. 7201 Cod procedură civilă în formă mediată în sensul că, potrivit înscrisurilor depuse în apel, reclamanta a comunicat pârâtei pretenţiile sale în legătură cu obiectul procesului”. De asemenea, Curtea de Apel Craiova a considerat ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii „deoarece între părţi s-a purtat corespondenţă cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, ce a fost realizată cu intenţia şi scopul vădit neîndoielnic al îndeplinirii procedurii prealabile a concilierii directe. Astfel încât nu se poate reţine că intimata-pârâtă nu a avut cunoştinţă, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, de pretenţiile solicitate de apelanta-reclamantă”.
De asemenea, pentru a citi jurisprudenta tot in sensul neobligativitatii intalnirii efective, pastati in browser urmatorul link: [ link extern ]