desbaterea succesiunii

1. In Codul Civil se arata ca mostenirea se deschide prin moarte, ceea ce inseamna ca data deschiderii mostenirii
coincide cu moartea celui care lasa mostenirea. Mostenitorii trebuie sa faca dovada acceptarii succesiunii in termen de 6 luni de la decesul autorului. In caz de renuntare la mostenire aceasta se face printr-o declaratie expresa la notar, in cele 6 luni de la deces. Dupa acest termen, dreptul de a accepta sau de a renunta se prescrie, succesibilul devenind strain de mostenire.
2. Potrivit Codului fiscal, pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozit, daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
3. Identificarea bunurilor care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii presupune determinarea tuturor bunurilor mobile si imobile ce apartineau defunctului la data decesului sau, cu singura conditie ca ele sa aiba o valoare ce poate fi apreciata in bani .
4. Nu se includ in activul brut al mostenirii :
a) drepturile viagere care se sting la moartea lui de cuius : dreptul de uzufruct, renta viagera, creanta de intretinere, dreptul la pensie;
b) bunurile supuse dreptului de reintoarcere conventionala (art.825 Cod civil). Donatia fiind facuta de catre defunct sub conditia rezolutorie a predecesului donatarului, prin moartea defunctului bunul donat iese din patrimoniul sau;
c) bunurile care nu au facut parte din patrimoniul defunctului, deoarece ele nu au existat la data deschiderii succesiunii : fructele civile sau naturale ajunse la scadenta sau percepute dupa aceasta data nu se include in masa de calcul;
d) adaugirile sau imbunatatirile aduse de mostenitori unui bun la defunctului;
e) indemnizatia de asigurare (suma asigurata) platita de asigurator tertului beneficiar al asigurarii de persoane (pentru caz de moarte a celui ce lasa mostenirea) nu face parte din patrimoniul succesoral, fiind formata in patrimoniul asiguratorului, iar nu al asiguratului (defunctului). Daca nu a fost desemnat un tert beneficiar si indemnizatia se plateste mostenitorilor (art.32 din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania) dreptul de indemnizatie va face parte din patrimoniu succesoral.
f) bunurile lipsite de valoare patrimoniala : tablourile de familie, portrete, corespondenta, morminte, etc.;
g) creantele insolvabile sau cele incerte sau litigioase; apreciem ca aceste creante insolvabile vor fi incluse in masa de calcul daca debitorul este mostenitor sau daca creanta face obiectul unui legat lasat debitorului.
Daca creanta este nesigura sau litigioasa, ea se va evalua dupa posibilitatea de realizare in viitor sau, prin acordul comostenitorilor, creanta sa fie vanduta si pretul sa fie inclus in masa succesorala.
h) dreptul la folosinta locativa al membrilor de familie, in cazul decesului titularului contractului de inchiriere, deoarece acestia au drepturi locative proprii in baza contractului de inchiriere;
i) drepturile ce decurg dintr-un contract de mandat, deoarece acesta inceteaza, de regula, la moartea uneia din parti;
j) bunurile pe care cel ce lasa mostenirea le avea in baza unui contract de depozit, comodat sau ca urmare a unei infractiuni dovedite.
Privitor la fructele naturale si civile produse de bunurile succesorale, s-a exprimat in doctrina si practica opinia potrivit cu care fructele naturale si civile, desi nu exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii, ele fiind culese sau percepute dupa aceasta data, vor fi incluse in patrimoniul succesoral, cu exceptia cazului cand comostenitorii facand o conventie de mentinere a indiviziunii (art.728 al.2 Cod civil), aceasta a avut ca urmare un partaj provizoriu al posesiunii ti folosintei bunurilor succesorale, situatie in care fructele vor apartine fiecarui comostenitor “pro diviso”.