Ad usum Delphini
Unu. Marturisesc ca am ras cu lacrimi. Insa, dupa ce m-am potolit, mi-am adus aminte ca bunicul meu din partea mamei, invatator de tara ca si bunica,
avea o opinie foarte asemanatoare in ceea ce priveste "Amintirile din copilarie" unde Ion(Nica) a lui Stefan a Petrii, in loc sa fie un exemplu pozitiv este un mic derbedeu care distruge manualele scolare (preaunsele cu slaninuta ceasloave) ucigand biete muste total nevinovate, fura cirese (prost exemplu, prost obicei incriminat si de art. 208 Cod pen.), distruge casa bietei Irinuca (mai rau, vezi si aici Codul penal) si face o multime de alte fapte antisociale. Din toata cartea aceea minunata rezulta fara niciun dubiu ca
Nica era un mic huligan iar mai apoi, diaconul Ion Creanga este exclus din randurile clerului tot pentru huliganismele de care suferea din copilarie (adica pentru ca si-a parasit nevasta - destul de grav, dar se putea ierta cu cateva molitve bine ochite -; a tras cu pusca in sfintele ciori care zugraveau nevinovate acoperisul bisericii - asta chiar era foarte grav si nici nu exista molitve pentru a ierta asa ceva! - si, pe deasupra,
s-a tuns de arata a mirean [Ce chestie, dom'le! Astazi, daca nu s-ar fi tuns, lumea l-ar fi crezut rocker]. P.S. Nici pentru asa ceva nu existau molitve.
Doi. Revenind la subiect. Va scriu, asadar, ca bunicul, adica invatatorul emerit Diaconescu Emanoil care s-a silit vreme de peste 40 de ani impreuna cu bunica sa lase cat mai putini nestiutori de carte prin satele de moti Hartagani, Valisoara, Ormindea si Baita,
sustinea ca astfel de lecturi ar trebui facute cel mai devreme in liceu, cand tinerii au dobandit oleaca de minte, nu in clasele primare, cand incep sa prinda si ei mersul celor ce se cuvin facute si intelesul cuvintelor "bine" si "rau". Bunicule, dumneata n-ai urecheat pe nimeni (bunica mai facea asta uneori, dae el nu) si sper ca nu te vei apuca tocmai acum, la 30 de ani dupa moarte, sa ma urechezi daca tin cu Nica lui Stefan a Petrii si cu micii golanei intre care cu atata drag mi-am petrecut copilaria.
Trei. Mie, poezioara asta "Catelus cu parul cret" nu mi-a placut niciodata. Si am cateva motive ca sa nu-mi placa:
- in primul rand, astfel cum a sublinia colegul Roland Mindrila, catelusul, pe langa faptul observat de mine ca arata enervant cu parul lui cret, este un infractor.
- In al doilea rand, copiii invata o procedura desueta in care infractorul e pus sa jure (proba cu juramantul s-a scos, pare-mi-se, de prin '48) iar dupa ce catelusul depune juramantul in fals si este surprins cu obiectul material al infractiunii in bot este dus la un organ care,
primo, nu mai exista iar,
secundo, daca ar exista ar fi necompetent pentru ca nu mai exista de mult comisii de judecata pe langa "sfatul popular".
- In al treilea rand, poezioara e neterminata (stiu ca si Schubert a scris numai trei parti dintr-o simfonie care a ramas, astfel, neterminata, dar pe Schubert il iertam, bine?). Zic ca e neterminata pentru ca nu stim nici macar rechizitoriul, fara sa mai vorbim despre pedeapsa primita de catelusul (poate l-au condamnat la detentiune pe viata si atunci poezia devine educativa), nu stim ce drepturi i-au fost interzise pe perioada detentiei, nu stim daca a facut apel/recurs, nu stim daca catelusul, nesuportand gandul ca va ajunge in detentie, a incercat sa se sinucida si nici daca cainii de avocati au latrat corect in opinia consiliului superior canin.
Nu stim nimic iar asta e cat se poate de grav.
Asadar, chiar daca avem in vedere numai erorile de procedura, fara faptul ca ne lasa cu torul in ceata, poezia ar trebui eliminata din educatia mititeilor.
Patru. Insa mie, nici versiunea cu catelusul stahanovist si nici versiunea cu catelusul care primeste o prima de la patron nu mi se par indicate pentru uzul minorilor.
Doar doua exemple:
Catelus frumos si muncitor
Astazi iarasi ai muncit cu spor,
Iar in pieptul tau creste mandria
C-ai muncit doar pentru Romania!
(aplauze prelungite, se scandeaza: " Romania si (aici puneti ce doriti, in functie de simpatiile politice!)"
Varianta capitalista ar suna cam asa:
Catelus care muncesti din greu
Si castigi din munca banul tau
Maine eu cu drag te-oi rasplati
Si-ti ofer un pranz la chi-ef-si
Va rog sa-mi iertati stangacia poetica si, eventual, sa concepeti variante mai bune si mai educative.