Pact comisoriu vs. declaraþie unilateralã de rezoluþiune / reziliere

Vorbim despre o reglementare nouă, nesedimentată - ceea ce implică adoptarea în practică a unor soluţii variate. Cu această rezervă, cred că trebuie să căutăm întâi finalitatea reglementării rezoluţiunii unilaterale şi a pactului comisoriu. În opinia mea, scopul lor este acela de a da posibilitatea creditorului unei obligaţii să sancţioneze în mod eficient neexecutarea obligaţiei.

Rezoluţiunea unilaterală poate opera în trei cazuri (articolul 1.552):
(1) când părţile au convenit astfel;
(2) când debitorul se află de drept în întârziere (v. articolul 1.523 - ex. când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului de executare duce la punerea în întârziere de drept etc.);
(3) când debitorul nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere.

Pactul comisoriu are ca principală diferenţă faţă de rezoluţiunea unilaterală efectul de drept (deci fără notificare scrisă privind rezoluţiunea), dacă sunt îndeplinite condiţiile de la articolul 1.553 (ex. indicarea expresă a obligaţiilor vizate şi a condiţiilor de operare).

În privinţa rezoluţiunii unilaterale, articolele 1.549 şi 1.550 o descriu ca pe un drept al creditorului care optează să nu ceară executarea silită. Din această perspectivă, creditorul astfel îndreptăţit poate, măcar teoretic, şi să renunţe la dreptul său (de ce ar face-o nu ne interesează, deocamdată).
Dacă, însă, ne raportăm la cazurile (2) şi (3) enumerate mai sus (ambele ipoteze în care, a contrario faţă de (1), nu se cere ca părţile să fi convenit astfel), interpretarea corectă, în opinia mea, este aceea că avem de a face cu posibilităţi legale, generice şi implicite, de rezoluţiune puse la îndemâna creditorului. Spre deosebire de acestea, un pact comisoriu ar putea fi calificat drept o posibilitate exclusiv convenţională, cu caracter special şi expres, de rezoluţiune.

Aş privi, aşadar, pactul comisoriu ca pe un mijloc special de obţinere a rezoluţiunii, deci prioritar faţă de cel general, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale şi cele stabilite de părţi. Cu alte cuvinte, cred că părţile pot supune un caz de rezoluţiune unilaterală unui pact comisoriu - ex. Codul prevede că dacă debitorul se află de drept în întârziere, creditorul poate să-i notifice în scris rezoluţiunea unilaterală; nu văd ce ar putea împiedica părţile să stabilească prin pactul comisoriu că dacă debitorul se află de drept în întârziere, rezoluţiunea să aibă loc de drept, fără a mai fi necesară vreo notificare din partea creditorului.

Caracterul imperativ sau dispozitiv al reglementării rezoluţiunii unilaterale prezintă interes cel puţin în ipoteza clauzei prin care creditorul renunţă total la dreptul la rezoluţiunea unilaterală a contractului, fără vreun pact comisoriu. Cred că aceasta este susceptibilă de analiză din punctul de vedere al unei condiţii pur potestative (articolul 1.403), dacă ţinem cont că prin renunţarea creditorului la dreptul la rezoluţiune unilaterală debitorul poate, de pildă, să întârzie oricât executarea obligaţiei fără riscul desfiinţării contractului prin această modalitate. Îmi pare inadmisibilă o asemenea consecinţă.

O colega zicea ca rezolutiunea conventionala e totuna cu pactele comisorii in noul cod civil..respectiv ca pactele de le stiam noi de la facultate nu mai sunt..

"Incheiati un antecontract , antecontractul nu se face cu privilegiu, este o obligatie de a face nu transmite proprietatea. Incheiati antecontract cu durata de doi ani in care sa esalonati plata in rate si inserati pactul comisoriu pentru neplata oricareia dintre rate. Antecontractul se noteaza in CF al imobilului.
Privilegiul nu mai exista , exista ipoteca legala aceasta se face daca incheiati contractul de vanzare cumparare si plata se face esalonat iar la aceasta ipoteca legala puteti adauga si pactul comisoriu, insa vb de contract de vanz cump si nu antecontract. La fel vanzarea s poate face cu rezerva proprietatii.
Pactul comisoriu dupa NCC este de un singur si ultim grad....

Citeste mai mult: www.avocatnet.ro/content/for...

Editat de moderator simonette12- motiv pct.2.2 din Regulament

..........

Rezolutiunea unilaterala a contractului nu se poate deroga de partii. Doar forma la punere in intarziere, sau la declararea respectiva de resolutiunea, in care poate sa se faca, cum ar fi, prin scris, e mail, posta, etc.fel de notificare, locul unde se faca, etc. e posibil sa se stabileasca, precum pacte comisorii, dar nu derogare, rezolutiunea fiind un element esential a oricaruie contract sinalagmatic. E o optiunea a creditorului sa ceara sau executarea sau rezolutiunea. Renuntarea la optiunea nu e posibil pentru ca nu e posibil, intre altele, sa oblig pe debitorul sa faca ceea ce nu vrea cu tot ce asa a vreut in principiu (efectul a caracterului sinalagmatic ar fi acel). Ar fi cum sa oblig pe cineva, sa-l contring libertatea de a nu face ceea ce nu vrea, sa se renunt la libertate de a nu fac ceva in reciprocitate. De fapt daca se cer executare aplicand optiunea in acest sens nu se pierde si dreptul la rezolutiunea, si in caz ce debitorul nu-o face ceea ce le impune judecatorul, se ajunge la acelas drept al creditorul, la valorificarea daunelor, din cauza rezolutiuni contractului in proces de executia. Ar fi o incuviintarea a unor desechilibri la relatiile conventionale, bazate pe principii de reciprocitate si libertate. Sunt cu tot de acord cu a_k.

bravo!
am inteles ce zici...


ne-ai dus la modalitatile actului juridic/contract..

rezolutiunea unilaterala e faina, derogatorie de la contract, sanctiune inventata si cultivata de unii etc etc....pura si simpla inventie :)

e o diferenta observabila fara sa fii specialist in ceea ce priveste.. 'nu mai vin la munca -ca nu m-ai platit sau/si imi dau demisia'

serios vb rezolutiunea poate fi ceruta doar in caz de neexecutare culpabila..ori din postare rezulta ca poate fi ceruta si de debitor...
insa nu vb de o denuntare unilaterala ci tot de o rezolutiune, avand in vedere egalitatea si echitatea partilor contractante ( a se vedea imprejurari de la faliment ..cand pnalitatile, accesoriile nu mai curg cand debitoru solicita deshiderea procedurii)
si asta intemeiat pe imprejurarea "ca la rezolutiune" .. obligatiile sunt corelative...si, deci, si drepturile

:rolleyes: