Se poate salva un sat? dar mai multe?

Satul N. din comuna T. este doar un punct pe hartă, unul dintre sutele de sate ale României, dar pentru cei 1.200 de locuitori locul se numește ACASÃ.

O casă pe care unii încearcă din răsputeri să le-o fure. Concret, în baza unei sentințe judecătorești definitive și irevocabile, emise în grabă, în cadrul unei singure ședințe de judecată, sentință nejustificată, un număr de persoane care, fără a aduce vreo dovadă, pretind a fi urmași ai unui grof maghiar, I. G., au câștigat în instanță întreg satul, cu locuințele sătenilor, terenurile agricole ale acestora, pădurile și pășunile, ba chiar și terenul bisericii și cimitirului din sat.
În total este vorba de peste 8.700 de hectare, din care 5.000 reprezintă pădure, pădure care, în prezent, poate fi considerată cel mai mare ocol silvic pivat din România. Sentința a fost emisă în anul 2006 și, de atunci, locuitorii din N. trăiesc cu teama că, în orice moment, noii proprietari le pot dărâma locuințele evacuându-i de pe pământul unde moșii și strămoșii lor au trăit generații întregi.
Grupul de inițiativă condus de A. G., din care am făcut parte împreună cu doamna G. A. M. și alte persoane, i-a vizitat pe locuitorii din N. în urmă cu câteva zile, în încercarea de a desluși ițele unui caz în care abuzul, tupeul, corupția și lipsa oricărei urme de morală și-au dat mâna pentru a-i deposeda pe acești oameni de singura lor avuție: pământul de sub picioare și țarinile strămoșești.
Aceștia ne-au povestit cum sunt amenințați, iar pământul care până mai ieri le-a fost sursă de hrană, de venit și loc de odihnă veșnică pentru părinții lor, este exploatat după bunul plac al urmașilor grofului maghiar. De altfel, sutele de mii de euro pe care aceștia din urmă le încasează anual de la APIA par să fie una dintre adevăratale mize ale întregii povești. După unele estimări, mai bine de 840.000 de euro ar intra, anual, în conturile presupușilor urmași.
Cazul N. a fost adus în atenția presei, în urma cu câteva săptămâni, la inițiativa domnului av. S. L., cel care, de altfel, este implicat în mod direct în situația de acolo, acordându-le sprijin juridic locuitorilor. Știrea nu a stârnit prea multe reacții din partea opiniei publice la acea vreme, dovadă în acest sens stând faptul că, în cadrul întâlnirii noastre cu sătenii din N., aceștia ne-au informat că nicio altă asociație sau instituție nu s-a implicat în caz pentru a le proteja drepturile și a semnala și cerceta abuzul grosolan și fățiș îndreptat împotriva lor. După publicarea de către noi a știrii, interesul a crescut, zeci, chiar sute de români din țară și din străinătate menifestându-și interesul față de situația disperată a locuitorilor din satul la care facem referire.

Istoria cazului și opiniile avocaților:

Doamna avocat V. C., după o analiză atentă a cazului despre care vorbim, a avut amabilitatea să ne schițeze un tablou de ansamblu al situației de la N., însoțit de pertinenta opinie a domniei sale:

I. ASPECTE DE NELEGALITATE PRIVIND SUCCESIUNEA

La data de 23.04.1923 I. G. şi soţia acestuia s-au prezentat la notarul public E. B., în faţa căruia au întocmit un testament cu nr. …/1923 prin care, urmare a faptului că nu aveau descendenţi, şi-au lăsat reciproc întreaga avere.
În testament se menţionează:’’ ne numim reciproc unul pe altul şi anume, dacă subsemnatul I. G. aşi muri mai curând de cât soţia mea născută H. W. atunci o numesc de moştenitoarea mea generală pe soţia mea….. asupra întregei mele averi mobile şi imobile şi asupra valorilor mele de orice fel. Iar în caz dacă subsemnata soţia lui I. G. născută H. G.z aşi muri mai curând decât soţul meu I. G. atunci tot aşa îl numesc de moştenitorul meu general pe soţul meu I. G.…’’

În cuprinsul acestui testament, se menţionează şi numele moştenitorilor care vor fi după decesul acestora, fiind nominalizaţi 18 moştenitori: W. A., W. A., S. S. A., G. E., R. F. soţia lui H. D. născută F. S., soţia lui W. I. născută S. A., soţia lui dr. K. G. născută H. E., H. L., soţia lui K. V. născută H. L. soţia lui M. M. născută W. E., F. A., S. S. I., soţia lui G. S. născută L. A., soţia lui S. A. născută L. M. soţia lui F. A. născută S. R..
În anul 1935 W. H., văduvă după decesul lui G. I. întocmeşte un codicil la testamentul anterior nr …/1935, prin acest codicil, se menţin numele celor 18 moştenitori, dar este de reţinut că se precizează ca executarea testamentară să se amâne cu 2 ani şi dacă este necesar cu încă doi ani, întrucât după cum suţine: ’’averea este încopciată în multe greutăţi.’’

Reclamanţii: C. M. A. şi C V. , care în mod ilicit fără nici o legitimitate apar ca fiind moştenitorii familiei G. , ca moştenitori testamentari ai lui M. E. , născută S. fără ca instanţa prin s. civ. nr. …/2006, pronunţată de Judecătoria I în Dosarul nr. …/2006, să identifice acest testament şi în acelaşi timp să constate dacă a fost sau nu respectat dreptul de opţiune succesorală instituit de art. 700 din vechiul cod civil aplicabil care era de 6 luni de la data decesului.
Analizând testamentele lăsate de soţii G., se poate constata că W. S. care apare în Certificatul de calitate de moştenitor autentificat la Notarul Public A. V. din A. sub nr. … /31.01.2003 ca fiind soră a defunctei G. H. nu este nominalizată în testament.

În atare situaţie este cert că certificatul de calitate nr. …/31.01.2003, constituie un fals grosolan, urmârindu-se prin această manieră ca falşii moştenitori ce sunt identificaţi cu reclamanţii C. să intre ilicit în posesia unei averi fabuloase de peste 8700 ha pădure iar lăcomia s-a întins şi asupra gospădăriilor sătenilor.
Toate aceste aspecte au fost total ignorate de către instanţe la nivelul celor două grade de jurisdicţie, fond si recurs, hotărârile pronunţate nefiind date în numele legii ci în numele fărădelegii.
Mai mult, la 19 Mai 1955 H. W., fiind într-un sanatoriu din I. în I., întocmeşte un alt testament, unde sunt în parte schimbate numele moştenitorilor, dar nici în acest testament nu se regăsec numele celor care apar în testamentul de calitate de moştenitor nr. …/31.01. 2003, întocmit de notarul A. V-, care desigur că numai în complicitate cu reclamanţii a întocmit un astfel de certificat.
Presupusa soră a defunctei G. H., W. S., de asemenea, nu se regăseşte în acest testament.
Total neverosimil şi contrar dispoziţiilor Leg. 119/1996 privind actele de stare civilă.
În certificatul de calitate de moştenitor nr. …/31.03.2003 se precizează de dl notar că G. H., născută W., ar fi una şi aceeaşi persoană cu W. J., W. S., este aceeaşi persoană cu W. S., iar P. G. L. A., născută L. este aceeaşi persoană cu L. A. J., fost căsătorită S..

Este mai mult decât aberant să putem conchide că o diferenţă atât de substanţială dintre nume ar putea identifica o persoană ca fiind una şi aceeaşi, aşa cum se susţine de către notar, urmare probabil a unor declaraţii care nu pot fi decât false şi care nu au fost verificate de notar care conform Leg. 36/1995 are această obligaţie, identitatea unor persoane neputând fi probată decât cu actele de stare civilă.
În toate testamentele întocmite de soţii G., numele şi prenumele acestora sunt trecute în mod clar, neexistând nici o literă care să demonstreze că H., s-ar fi numit şi J. aşa cum s-a menţionat în acest certificat de calitate care a constituit actul de bază în temeiul căruia s-a solicitat retrocedarea terenurilor şi fără scrupule a unui sat întreg, care de fapt nu au aparţinut unor persoane fizice ci în parte unei persoane juridice F. N., societate pe acţiuni.
Conform dispoziţiilor Leg. 119/1996 starea civilă a unei persoane, este indivizibilă şi imprescriptibilă, având caracter personal.
Dacă se aprecia că întradevăr H. W. este una şi aceeaşi cu J., trebuia să se formuleze o acţiune de stare civilă, astfel ca prin hotărâre judecătorească să se ateste acest fapt pentru a nu se ajunge ca pe calea liberului arbitru să fie schimbată identitatea unei persoane.

În Certificatul de calitate nr. …/31.01.2003, se consemnează faptul că G. H. a decedat în I., la data de 21.07.1955 ori în astfel de situaţie având în vedere data emiterii certificatului 2003, trebuie avute în vedere dispoziţiile Leg. 105/1992, privind dreptul internaţional privat.

Ori legătura de rudenie cu defuncta este o problemă ce ţine de regulile stării civile, ori stabilirea calităţii de soră a lui W. S. este o condiţie prealabilă a stabilirii vocaţiei sale succesorale. Dovada stării civile şi puterea doveditoare sunt reglementate de legea locului unde s-a întocmit ultimul testament 19.05.1955 T-A, neplicându-se astfel legea română conform art. 161 alin. 4 din Leg. 105/1992.
Starea civilă reprezintă mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice prin indicarea calităţiilor personale, starea civilă cuprinzând mai multe elemente necesare pentru identificarea persoanelor, certificate de naşatere, certificate de deces, certificate de căsătorie, adopţie, etc…
Atât instanţa cât şi notarul nu au făcut în speţă decât să favorizeze pe infractorii care terorizează pe sătenii din Nădaş care au întabulate drepturile de proprietate din 1910.

II. ASPECTE DE NELEGALITATE PRIVIND RETROCEDAREA UNOR BUNURI IMOBILE CE AU APARŢINUT SOCIETÃŢILOR COMERCIALE.

Instanţa de fond face o apreciere generică fără a fi investită, încălcând astfel grosolan principiul disponibilităţii, precum şi procedura specială instituită de Leg. 18/1991având în vedere că obiectul acţiunii îl constituie Plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene A. de aplicare a Leg. 18/1991 nr. 553/14.12.2005, fără nici o motivare în drept, nesocotind prevederile imperative ale 261 pct. 5 c. pr. civ. constată că proprietarii tabulari au încheiat acte fictive de transmitere a acţiunilor Societăţii F. N, fără ca nimeni să fi investit instanţele să constate fictivitatea acestor acte.
La data constituirii Societăţii F. N. era în vigoare Codul Comercial din 1887 care prevedea că vânzarea de acţiuni reprezintă acte de comerţ, acţiunea fiind definită ca fiind o parte din capitalul social.
Potrivit art. 126 din Cod, Societăţile comerciale erau persoane juridice.
Art. 158 din cod era deosebit de explicit :’’ Fundatorii nu îşi vor putea stipula decât o participaţie din beneficiul net care să nu depăşească 6% din suma totală a acestuia, după deducerea cotelor de armotizare şi rezervă’’
Art. 168 prevedea:’’ Bunurile aduse ca aport în societate devin proprietatea societăţii.’’
Art. 195 completează:’’ În societatea pe acţiuni capitalul social este reprezentat prin acţiuni care pot fi nominative sau la purtător.’’
În raport de această reglementare este mai mult decât evident că falşii moştenitori reclamanţi C. M. A. şi C. V., nu aveau nici o posibilitate legală de a li se reconstitui un drept de proprietate, asupra unor bunuri imobile ce se aflau în proprietatea unei persoane juridice.

Preluarea de către reclamanţii C. a peste 8700 ha pădure inclusiv vatra unui sat cu mormintele, biserica şi casele oamenilor, nu constituie decât un act abuziv, neexistând un act de voinţă liber exprimat cre să poată justifica existenţa unui raport juridic între transmiţător care era în speţă o persoană juridică şi dobânditor o persoană fizică care nu deţine nici o calitate în raport cu proprietarul de drept Societatea F. N..

Instanţa de fond susţine o ficţiune aberantă care nu poate fi numită juridică, precizînd la fila 4 din sentinţa …/2006 că terenurile, casele, biserica şi cimitirul din satul Nădaş pe care dna. magistrat cu nonşalanţă le-a acordat reclamanţilor ar reprezenta :’’ cotă reprezentând procentul corespunzător numărului de acţiuni pe care le-a deţinut G. E..’’
Ori este de notorietate că un asemenea raport juridic nu poate lua fiinţă numai printr-un act de voinţă a unui terţ, aşa cum a procedat instanţa de judecată care s-a substiuit legiuitorului creând o cu totul altă situaţie juridică decât cea reală, în totală contradicţie cu probele de la dosar.

. 10/2001 şi Leg. 247/2005 prevăd măsuri reparatorii de imobile sau active confiscate abuziv de Statul comunist. În baza acestor reglementări moştenitorii industriaşilor M. şi M. A. nu au primit fabricile înapoi cu toate că erau moştenitorii legali ai acţionarului majoritar şi nu moştenitori fictivi ca în prezenta speţă aceştia au primit pentru acţiunile deţinute despăgubiri în valoare de peste 1 miliard de lei convertite în acţiuni la F. P.
Potrivit reglementărilor stabilite de Leg. 10/2001 şi 247/2005, orice acţionar al unei societăţi pe acţiuni putea fi despăgubit dar cu condiţia să figureze în registrul acţionarilor la data de 11 iunie 1948 atunci când a intrat în vigoare leg. 119/1948, privind naţionalizarea.
Prin modul în care s-a derulat procesul, se constată o pasivitate care o putem califica drept crimnală a autorităţilor care aveau îndrituirea şi competenţa de a afla adevărul în acest caz şi de a aplica legea în spiritul şi litera sa.

Specificații de reținut

Domnul avocat S. L. a identificat unele elemente tehnice care atestă faptul că, în urma unor reforme agrare din perioada 1910-1946, terenurile au intrat în posesia sătenilor, iar parte din pădure în proprietatea SC F. N., astfel că cererea așa-zișilor moștenitori din prezent ai lui I. G. de a intra în posesia terenurilor deținute cândva de groful maghiar este una neîntemeiată.

Cronologic, vă prezentăm situația terenurilor de pe raza satului N. în intervalul de timp amintit:
- în 1910 sătenii și satul aveau în proprietate 1650 hectare, iar familia G. 6550, diferența de cca. 500 hectare era vatra satului, ce aparținea tot a oamenilor.

- în 1913, în urma reformei lui Franz Iosef, sătenii și Composesoratul au primit cca. 1200 hectare din terenul familiei G., prin sentința Tribunalului A. din 1925.
- în 1926, în urma legii de Reformă Agrară adoptată în 1921, Statul a intrat în proprietatea a 715 hectare din terenul familiei G..

Textul deciziei în urma Reformei din 1945 … Planul de exploatare din perioada 1939-1940 este disponibil …
-în 1946, ca urmare a legii Reformei Agrare din 1945, orfanii de război, invalizii, văduvele și veteranii de război au primit cca. 720 hectare din terenul SC F. N., care, între timp, în 1939, cumpărase terenurile la licitație publică de la familia G.. Textul deciziei în urma Reformei din 1945 ...
-o ciudățenie este reprezentată de faptul că, în prezent, suprafața de 8700 de hectare este împărțită pe 102 nr.topo conform sentinței nr. ... -30.03.2006 în condițiile în care întreaga suprafață a satului are 8700 de hectare, dar sunt minimum 2100 nr. topo în registrul cadastral – un fapt imposibil din punct de vedere tehnic și legal.

Suprafața totală a satului N. este de 8.762 hectare. Detalii privind suprafața actuală , potrivit Registrului Cadastral, …
Planul de exploatare arată suprafața colectivității și a composesoratului, în 1939. Reforma din 1921 arată suprafața expropriată în favoarea Statului din averea lui G. Reforma din 1945 arată că, înainte de 1945, Societatea F. N. avea 8340 iugăre (cca.4800 de hecatre), iar după acest moment cel mult 4100 de hectare. Tot în Reforma din 1945 există plângere penală Societatea F. N. în care, la paginile 3 și 4, se arată suprafețele comunei, cele ce aparțin sătenilor și cele din posesia composesoratului. #-o