Stimati domni,
Doresc sa supun inca o data o speta la care nu am primit lamuririle necesare .
-Intr-un proces in care se cere o hotarare care sa tina loc de act oficial , se contesta faptul ca ar fi fost intocmit in realitate intrucat semnatura unuia din martor , ar fi falsa .
Este vorba de un " contract de imprumut - antecontract de vanzare -cumparare" , care prevede ca in cazul neachitarii la termen unui asa zis impurumut , partea imprumutata ar pierde o serie de proprietati si drepturi . Partea imprumutata neaga existenta acestui act sub semnatura privata intrucat , nu a semnat niciodata un asemenea act , precum si faptul ca semnatura martorului nu este reala . Se poate ca partea imprumutata sa fi aplicat anterior , pe o hartie in alb o semnatura intr-un colt al unei file la sugestia unei alte rude pe motiv sa-i poata face o procura sa amane alte cauze.
Intrebarea este : daca in cazul cercetarile efectuate de organele de Politie se constata ca semnatura partii imprumutate ar fi cea reala , dar a martorului care afirma ca a fost prezent la intocmirea acestui act este falsa , CUM POATE APRECIA PARCHETUL ACEST ACT ???
Va multumesc anticipat .
Cu privire la semnatura martorului, urmeaza a se stabili daca semnatura a fost aplicata ulterior sau concomitent cu intocmirea actului, precum si daca aceasta apartine sau nu acestei persoane. Daca se va constata ca persoana nu a fost prezenta, sau ca semnatura acesteia a fost aplicat(falsificata) urmeaza a se alcatui dosar penal pe numele persoanei faptuitoare
Cum va aprecia parchetul, nu ştiu. Însă potrivit principiului consensualismului, simpla învoială a părţilor este suficientă pentru ca actul juridic să fie valabil încheiat (dacă legea nu prevede o altă formă ad-validitatem).
Rolul martorului este de a consolida probele (sau de a le slăbi sau răsturna, după caz), iar martori la eveniment pot exista chiar şi fără să fi semnat undeva. De aceea, din punctul meu de vedere, semnătura martorului este mai puţin importantă. Dacă actul a fost semnat de părţi, şi dacă o expertiză grafologică va confirma faptul că semnăturile nu sunt false, atunci împrumutatul este bun de plată.
S-ar putea încerca dovedirea faptului că cel care a semnat "într-un colţ al unei file" s-a aflat în eroare (ca viciu de consimţământ). ªansele de reuşită cred că sunt destul de mici, iar aprecierea lor ar putea fi făcută doar de un avocat. De altfel, chiar v-aş sfătui să vă prezentaţi la un avocat în vederea analizării înscrisurilor.
Va multumesc pentru aprecieri . Speta insa e mult mai complexa . In cadrul aceluaisi act se prevede renuntarea la drepturile succesorale , tocmai ale martorei ( mama celor 2 parti ) . De aici si incercarea de fals mai " accentuata" . Oricum in instanta , din cele explicate de un avocat , actul este nul: nu se pot instraina drepturi ale unei persoane in viata . Insa noi dorim sa aratam ca acest act este un fals , o incercare de a induce instantele in eroare . Este vorba de o intelegere asa zisa intre 2 surori , cu semnatura aplicata prin inselaciune , sunt mult mai multe dovezi de falsitate , una este chiar semnatura partii : ESTE SINGURA SEMNATURA CU ALT FEL DE PIX . Ori daca un act a fost incheiat de o persoana cu un pix , logic era si semnaturile sa fie cu acelasi pix. Pe acel inscris nu este decat o singura semnatura facuta cu alt fel de pix. Plus ca trebuie sa se dovedeasca cum au fost scrise doua exemplare . Nu exista urme de indigou . Nu trebuie sa se dovedeasca existenta celui de al doilea exemplar ? Nu trebuie sa existe macar mentiunea celeilalte parti de BUN DE PLATA ?
De aceea spun ca acest act este un fals . Semnatura poate fi fost obtinuta prin dol .
Inca o data cu stima .
Imprumut
romex
Va rog sa-mi spuneti , in cazul in care o persoana se imprumuta de la alta persoana intocmind un act sub semnatura privata este de ajuns doar semnatura ... (vezi toată discuția)