Cu deosebit respect, adresez o intrebare practicienilor mediatori activi pe acest forum:
Cum procedati daca cel pe care il informati legal despre deschiderea procedurii de mediere impotriva sa, va solicita, anterior participarii la prima sedinta de informare, sa ii comunicati obiectul disputei/cuantumul pretentiilor celui care a deschis medierea? Ii comunicati informatiile sau conditionati acest fapt de incheierea contractului de mediere?
Eu, personal, nu am gasit in Lg. medierii vreo prevedere cu privire la o interdictie a mediatorilor de a comunica obiectul disputei inainte de semnarea contractului de mediere, la fel cum nu am gasit vreo prevedere care sa-i dea dreptul mediatorului sa refuze sa comunice partii chemate la mediere aceste informatii inainte de semnarea contractului de mediere.
Tot cee ce spune legea este ca \"medierea este interzisa inainte de semnarea contractului de mediere\".
Perfect de acord, partile trebuie sa isi dea acordul mai intai, in scris, ca sunt de acord cu medierea. Adica sa plece de la pretentiile lui A impotriva lui B si sa se intalneasca undeva la mijloc..
Dar cum sa fii de acord sa accepti medierea fara sa stii despre ce e vorba?!
E ca si cum ti s-ar comunica citatia de chemare in judecata fara copie de pe actiune.
Va prezint si Cazul concret:
A face cerere de mediere, mediatorul ii comunica lui B invitatia la mediere+formular acceptare mediere, dar fara sa specifice in niciun fel ce pretentii are A de la B.
B il suna pe mediator si ii spune ca in principiu va participa, dar il roaga sa ii comunice despre ce e vorba, ca sa aiba timp ca pana la data primei sedinte sa se gandeasca ce are de facut.
Mediatorul refuza, invitandu-l pe B sa participe la intalnire, cu mentiunea ca ii va comunica ce pretentii are A doar dupa ce B va accepta sa semneze contractul de mediere.
B insista si ii trimite in scris mediatorului aceeasi solicitare, explicandu-i politicos ca in situatia in care A ii cere 2 lei sau boii de la bicicleta, e dispus sa ii plateasca imediat, dar in situatia in care A ii cere 2 miliarde sau tot nutretul din sura, ar vrea sa aiba timp sa ia masuri si sa consulte un avocat cu care eventual sa mearga impreuna la prima sedinta.
Nu de alta, dar peste 2 saptamani B pleca pe vapor pentru 1 an si vroia sa rezolve problema cat mai repede.
La fel de politicos, mediatorul ii raspunde tot in scris ca nu ii va comunica lui B pretentiile lui A decat dupa ce va semna contractul de mediere.
B isi ia inima in dinti si se duce la sedinta.
A intarzie o jumatate de ora.
Mediatorul ii explica lui B avantajele medierii ca la carte, dar tot nu ii spune ce vrea A de la el, punandu-i sub nas contractul de mediere cu suma de plata de 500 de lei+ 2% din valoarea litigiului.
B iese pe hol si ma suna, intrebandu-ma ce sa faca.
Pe hol apare A, care ii spune in doua vorbe: \"ei, te-a lamurit mediatorul sa imi dai banii sau te dau in judecata?\"
B intreaba: \"ce bani? \"
A ii raspunde: \"pai nu ti-a spus mediatorul? vreau banii mei pentru ce am zugravit dupa ce m-ai inundat asta toamna, 800 de lei\".
A este vecinul de deasupra a lui B, cu care B nu s-a mai salutat la lift din septembrie, de cand a uitat apa deschisa la baie toata ziua si i-a inundat baia lui A.
A: \"pai bine, vecine, ma pui pe drumuri pentru atata lucru, ca m-ai speriat rau de tot, mi-a sarit inima din piept cu mediatorul asta care o tinea pe-a lui si nu-mi spunea ce vrei de la mine, de am crezut ca vrei sa imi iei casa!\"
B: \"vecine, iarta-ma, dar auzit la televizor ca se rezolva mai repede si stiam ca pleci pe vapor si vroiam sa te prind inainte de plecare. Si, oricum, am intarziat si n-am mai intrat ca te asteptam sa vorbim pe hol cand iesi, ca si mie mi-a cerut mediatorul 500 de lei plus procent, si oricum vroiam sa renunt\".
A si B au coborat impreuna de la mediator, si tot impreuna au mers acasa, unde B i-a dat a doua zi banii lui A, au baut o bere si astazi B a plecat pe vapor.
Mediatorul ii mai asteapta si acum, a trecut o saptamana.
Revin la tonul serios, pentru ca povestea e serioasa si naste o serie intreaga de intrebari legitime.
Astept cu deosebit interes si respect opiniile practicienilor.
Va multumesc anticipat.
Cu stima,
Av. Niculescu-Gorpin
Informarea părţilor se înscrie printre principiile medierii .Informarea nu se face doar cu privire la avantajele procedurii medierii, ci ea implică mai multe aspecte, iar mediatorul nu poate trece peste această etapă, chiar dacă părţile au mai auzit acele lucruri de ,,n,, ori .
Dacă pentru justiţiabil există obligaţia de a se informa la mediator , prealabil introducerii unei cereri de chemare în judecată, pentru mediator există obligaţia de a informa părţile aflate în conflict, indiferent dacă respectivul conflict a fost sau nu dedus judecăţii, de fiecare dată când potenţiali clienţi se prezintă în biroul său şi doresc a-şi soluţiona diferendul prin mediere.
"Procedura prealabila a medierii", cum o numiti dumneavoastra, nu este obligatorie. Ceea ce este obligatoriu anterior introducerii unei actiuni in justitie (pentru anumite litigii) este informarea prealabila asupra procedurii, care este si unul dintre principiile fundamentale ale medierii. Nu este optionala, nici macar pentru cei care au mai parcurs-o in alte contexte. Mai mult, certificatul de informare nu se poate elibera decat daca toate partile implicate au acceptat si parcurs informarea, chiar daca nu neaparat in aceeasi sedinta. Ca atare, pentru semnarea contractului de mediere, informarea prealabila este obligatorie pentru toata partile implicate intr-o disputa. Nu exista la momentul acesta o exceptie nici macar pentru mediatori, presupunand ca acestia ar intentiona sa initieze o actiune in justitie sau o mediere cu o alta persoana cu care, sa zicem, ar avea un conflict. Iar unui mediator nu i se poate contesta gradul de ... informare in privinta medierii. Poate ca in timp se vor mai introduce exceptii, pentru anumite situatii speciale, dar la acest moment astfel de situatii nu sunt prevazute de lege, iar mediatorul care ar \"scurtcircuita\" informarea ar fi culpabil (si neprofesionist).
Edit: Imi pare rau ca v-am dublat raspunsul, insa la momentul la care l-am postat eu, al dumneavoastra nu aparuse inca...
Procedura de informare cu privire la mediere este obligatorie doar dacă litigiul nu se stinge prin mediere, adică atunci când părțile ajung în instanță.
În schimb pot foarte bine să închei un contract de mediere fără să fiu obligat să particip la ședința de informare.
Deci se poate trece direct la mediere fără acea invitație care ar trebui să conțină mai mult sau mai puțin detaliat obiectul litigiului. Părțile pot pur și simplu să se prezinte împreună la mediator, fără nici o invitație.
Stimata Doamna Mediator Comeaga,
Spuneti Dvs. ca "nivelul pretentiilor e un subiect care se discuta abia in mediere, pana atunci A si-ar fi putut si modifica aceste pretentii (sa le scada sau sa le creasca), nu putem sti". Corect, dar acesta este tocmai scopul medierii, de a lasa partile sa se inteleaga intre ele.
Eu consider ca pentru a putea loc avea o discutie de negociere intre parti, fie ea si in cazul medierii, si B trebuie sa stie despre ce merge sa discute. Sa zicem ca initial A cere 3 lei. Mediatorul il invita pe B sa discute despre "pretentiile in valoare de 3 lei ale lui A".
B merge la mediere, unde, potrivit spuselor Dvs:
cazul 1: - A se razgandeste si cere 4 lei
cazul 2: - A se razgandeste si cere 2 lei.
In ambele variante, puteti ajuta partile prin mediere, care incepe de la momentul in care A isi mentine, sau isi modifica pretentiile de la 3 lei, la 2 sau la 4.
Problema ridicata de mine ar putea fi completat cu urmatoarea situatie ipotetica, dar plauzibila.
Sa spunem ca A nu ar fi intarziat la mediator si s-ar fi aflat fata in fata cu B in biroul mediatorului. Mediator care a refuzat sa ii prezinte lui B pretentiile lui A inainte ca B sa semneze un contract de mediere.
Insa,daca si A s-ar fi aflat in birou, i-ar fi putut spune direct lui B ce suma vrea de la el, corect?
Sau mediatorul ar fi avut dreptul sa se opuna si la aceasta comunicare directa pana la semnarea contractelor de mediere?
Iata de ce va intreb:
Chiar ieri dupa amiaza am participat la o mediere, in care noi ii asistam pe cei citati (B), cunoscand pretentiile lui A.
S-a facut informarea prealabila, apoi, fara sa ne pronuntam in vreun fel asupra pretentiilor lui A, am precizat in fata mediatorului ca, in contrapartida, avem si noi pretentii fata de A.
Mediatorul a raspuns ca mai intai trebuie sa semnam certificatele de informare si sa bifam pe ele ca alegem varianta medierii si in acest caz sa semnam contractele de mediere si acordurile de confidentialitate.
A a intervenit in discutie si a spus ca vrea sa auda mai intai ce pretentii avem fata de el.
Mediatorul s-a opus.
I-am explicat mediatorului ca pretentiile noastre sunt strans legate de cele ale lui A.
Mediatorul s-a opus din nou sa-i prezentam lui A pretentiile noastre pana nu semnam contractele de mediere.
Am insistat explicandu-i ca e in avantajul ambelor parti sa afle pretentiile reciproce, fara sa le discute in acea intalnire, sursa pretentiilor fiind aceeasi situatie/eveniment.
A a intervenit si a spus ca el pleaca.
In discutie a intervenit B care i-a spus pe scurt ce pretentii are de la el, fiind dublat de protestele mediatorului.
A ne-a cerut sa i le punem si pe hartie sa se sfatuiasca si el cu cineva.
Am cerut un termen de 2 zile pentru redactare, A fiind de acord.
Am intrebat mediatorul daca ii comunicam hartiile direct lui A, sau prin intermediul sau.
Mediatorul a spus ca el nu primeste hartii, nu le pastreaza la dosar si nu ii trebuie.
Am semnat certificatele de informare si noi am ales varianta medierii. A a semnat certificatul, dar a precizat verbal ca nu stie inca daca e de acord cu varianta medierii...
Situatia a fost inedita pentru mine. Extrem de inedita, daca ar exista grad de comparatie la inedit...
Sunt de acord ca partile pot negocia doar in cadrul medierii, ceea ce evident implica semnarea contractului de mediere.
Dar, repet, se pune problema daca simplul enunt al pretentiilor, unilaterale sau reciproce, se incadreaza sau nu in procedura medierii in sine? Si daca mediatorul poate face acte de impiedicare a comunicarii acestor pretentii? Fie prin refuzul de a preciza in concret, in invitatia la mediere, indiferent cat de sumar ("3 lei pretenii"), obiectul medierii (cazul initial), fie prin refuzul personal, direct, de a lasa partile sa isi vorbeasca in fata sa daca la prima sedinta de informare - prima ocazie cand se intalnesc in fata mediatorului - obiectul medierii se completeaza cu pretentii in contrapartida (cazul prezentat aici).
Raspuns pentru Patrick_
:) Sigur ca da, aceasta este varianta cea mai fericita, cand partile vin din proprie initiativa, fara a fi invitate.
Insa, chiar si in acest caz, contractul de mediere se incheie tot ulterior informarii, doar ca nu se mai emite certificatul de informare, ci se semneaza direct contractul de mediere. Realizez ca va irita, dar informarea este obligatorie oricum. De altfel, contractul de mediere va contine ca si clauza obligatorie, prevazuta de lege, declaratia partilor ca au fost informate in legatura cu toate aspectele medierii (cadru legal, avantaje, principii, rolul mediatorului, procedura, regulile, efectele juridice ale acordului de mediere, etc. ), deci ca s-a parcurs informarea. Vreti sa sugerati ca pentru a nu irita partile, mediatorul ar trebui sa nu mai respecte procedura? Tine de abilitatea lui sa o faca in asa fel incat sa produca minimum de disconfort.
Raspuns pentru ralu21
Evident ca scopul este intelegerea partilor, evident ca mediatorul nu se poate opune comunicarii directe. Un mediator corect nici nu o va face.
Insa mediatorul devine "mediatorul cazului'' abia dupa semnarea contractului, pana atunci nu are aceasta calitate. Deci, nu va putea impiedica in niciun fel orice comunicare intre parti, chiar si intelegerea acestora fara a se mai apela la serviciile sale. Intr-o lume ideala, s-ar putea intampla.
Simplul enunt al pretentiilor nu se incadreaza in procedura medierii daca este facut de catre parti insele, ci ar reprezenta o incercare de intelegere "de la om la om". Mediatorul nu poate transmite insa propuneri de la o parte la cealalta, acest lucru tine strict de procedura si poate fi indeplinit dupa mandatarea sa in acest sens, lucru care se realizeaza prin semnarea contractului de mediere.