"angajatorul nu vrea sa il lase sa plece deloc" este o situatie care nu se poate pune in practica, demisia este un act unilateral, care nu poate fi impiedicat. Asadar, angajatorul stie ca pur si simplu va pierde angajatul, daca acesta isi anunta demisia. Posibil sa fie o exprimare care sa sugereze o anumita dorinta sau nevoie de a il pastra intr-un fel, dar din cate descrieti, decizia sotului este alta.
Pe de alta parte, este posibil ca angajatorul sa aiba motive obiective ca sa nu se poata dispensa de prezenta sotului la locul de munca ( poate nu are inlocuitor, sau chiar daca are, poate are nevoie de o perioada de trecere , formare etc.).
In practica, situatiile de acest gen se rezoilva amiabil. Perioada de preaviz la demisie reprezinta un maxim, nu o perioada obligatorie. Angajatorul se poate prevala de ea, dar la fel de bine, daca exista o intelegere recirpoca, poate sa renunte. In acest caz, incheierea acordului se face mai degraba " cu acordul partilor" ( art 55 , litera b, din Codul Muncii ) , pentru a evita ulterior orice neplacere legata de demisie sau preaviz.
Asadar, sotul ar putea sa aiba o discutie de la om la om cu decidentul, poate invoca un motiv convingator si sa caute sa obtina op reducere a periaodei de preaviz sau o incater cu acordul partilor intr-un termen convenabil si pt angajat, si pt angajator .
Solutii posibile din practica, pt convingerea angajatorului la dispensa de previz : angajatul se ofera sa participe o perioada rezonabila ( ex: cateva zile, o saptamana) la instruirea succesorului, in paralel cu inceperea noului job; angajatul se ofera sa ajute de la distanta o perioda definita ( posibil pt profesii care permit acest lucru prin telefon, email etc.)
Nu ati descris foarte clar cum se face trecerea la celalalt loc de munca. Intelept ar fi sa existe o certitudine ( un contract scris ) , cand se semneaza formalitatile de incheiere a contractului de munca la fostul angajator . Succes !
@ DOBRE CRISTINA
1. Nerespectarea de catre salariat a termenului de preaviz reprezinta abatere disciplinara, care justifica sancţionarea sa disciplinara, inclusiv prin desfacerea contractului de munca.
2. Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia avertismentului, nu poate fi dispusa mai înainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
3. Desfacerea disciplinara a c.i.m. nu are efecte negative asupra carierii unui fost angajat , daca acesta dovedeste ca este apt pentru a indeplini atributiile postului pe care urmeaza a se incadra.