Goran Elena a scris:
salariatul a avut nenumarate sanse ins amajoritatea sanctiuni verbale , avem un avertisment scris nesemnat de salariata si nerecunoscut de aceasta ,
In cazul asta, aveti o salariata fara "cazier disciplinar", care pana acum nu a mai avut abateri. Ce veti constata dvs. acum este prima. Instanta nu va numara sansele acordate, ci daca a mai avut sau nu abateri disciplinare in trecut.
Nu prea inteleg cum vine asta, avertisment nesemnat si nerecunoscut.
1. pentru ca sa-si produca efectele, sanctiunea disciplinara (fie ea si avertisment) trebuie sa fie comunicata salariatei. NU acceptata, ci comunicata. Daca refuza comunicarea directa, exista posta, curier, executor judecatoresc.
2. nerecunoasterea sanctiunii n-are nici un efect. Tot ce trebuia sa faceti era sa comunicati.
Daca n-o fi prea tarziu, comunicati acum chestia pe care o numiti avertisment (dar analizati-o bine, ca daca e nelegal intocmita si o contesta, mai si castiga un proces cu dvs. dupa toate cele).
Goran Elena a scris:
avem un refereat scris cu privire la alte fapte decat in avertismentul scris data anterior ,
referatul neurmat de sanctiune nu va ajuta la nimic.
Goran Elena a scris:
avem o convocare la conciliere insa in convocare a fost mentionata o singura abatere iar concilierea s- facut respectiv pe acea abatere .
Sincer, nu inteleg ce cauta concilierea in toata povestea asta.
Cercetarile disciplinare (finalizate cu sanctiune) conteaza la individualizarea pentru o noua sanctiune.
Concilierile, medierile si alte asemenea nu conteaza.
Ba mai si pierdeti timp si resurse cu ele.
Goran Elena a scris:
insa in tot acest timp salariata nu este primita la munca .
La faza asta angajatorul greseste. Se ambitioneaza aiurea, se grabeste si greseste rau.
Ar fi fost utila o suspendare a cim pe durata cercetarii disciplinare. Ca sa produca efecte, suspendarea trebuia dispusa si comunicata inainte de faptul "neprimirii la munca" (de obieci odata cu inmanarea convocatorului).
Aceasta neprimire inseamna ca angajatorul isi incalca obligatiile ce ii revin prin cim. Sunt curios cum o pontati in acest timp si cum o platiti. Daca nu o platiti, va va da in judecata si va castiga salariul (cel putin).
Din moment ce dvs. ii interziceti accesul, atunci nici nu o puteti ponta nemotivat si sa o sanctionati pentru asta (se va apara dovedind interdictia dvs.)
O decizie de suspendare facuta la timp si conform cu legea s-ar fi putut motiva cu nevoia unitatii de a proteja pontajele asupra carora salariata se pare ca a intervenit, cu nevoia de a proteja colegii de jigniri, etc.
Nu vreau sa dau idei, dar, in locul salariatei dvs., eu nici nu as veni la cercetare (voi motiva in instanta ca in trecut nu m-au primit la munca, poate mi-au dezactivat cardul, si nu vreau sa fiu supusa la umilinte suplimentare fata de colegi si oamenii de la paza). Atunci sa vad comisia de cercetare ce va face ...
p.s. va inteleg foarte bine situatia si nemultumirea angajatorului. V-am povestit putin din experienta mea tocmai pentru ca vad ce va asteapta.
Mai rau decat faptul ca "acum nu aveti ce sa ii faceti salariatei (conform cu pretentiile angajatorului), din cauzele pe care eu si alti formisti vi le-am indicat" ar fi sa o concediati nelegal / sa luati alte masuri nelegale si sa pierdeti unul sau mai multe litigii cu aceasta salariata.
Puteti sa va imaginati care va fi comportamentul ei dupa ce va gastiga in instanta? Abia atunci o sa aveti cu adevarat probleme si frustrari.
Sunt sigur ca stiti ca in instanta lucrurile nu au jumatati de masura, realitate se cerne raportat la lege mai mult decat la latura umana din caz (un salariat nesimtit). Iar judecatorii vor lua decizia usoara pentru ei (nu pentru angajatorul dvs., oricat dreptate ar avea el in fapt). Omeneste, unitatea are dreptate. Pe lege, insa, mi-e teama ca nu are si nici nu vede / nu poate sa creada ca nu are.