Deciziile Comitetului ONU pentru drepturile omului

Prin primul Protocol Facultativ la Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală O.N.U. la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia XXI) a intrat în vigoare la 23 martie 1976. România a ratificat Protocolul prin Legea nr. 39 din 28 iunie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I., nr. 193 din 30 iunie 1993. Statele părţi au extins competenţa Comitetului. În acest sens, se precizează în preambul, „pentru o mai bună asigurare a îndepliniii scopurilor Pactului (...) ar fi indicată împuternicirea comitetului drepturilor omului (...) să primească şi să examineze (...) comunicări provenite de la persoanele fizice cre pretind că sunt victime ale unor violări ale unuia dintre drepturile enunţate în Pact.” Mecanismul soluţionării unor plângeri individuale a fost prevăzut print-un protocol facultativ, deoarece regula în domeniu este că nu pot fi aduse plângeri împotriva unui stat în faţa unui organ creat printr-un tratat, numai dacă statul şi-a exprimat expres consimţământul în acest sens. Plângerile adresate Comitetului, denumite „comunicări” trebuie să se refere la o pretinsă încălcare a unor drepturi garantate de Pact. Procedura este avantajoasă din punctul de vedere al procedurii de soluţionare, deoarece totul se desfăşoară în scris. Comitetul examinează comunicările în şedinţe închise şi răspunde în scris dacă există sau nu o violare a drepturilor garantate de Pact. Protocolul tace în ceea ce priveşte forţa juridică a actelor prin care sunt soluţionate comunicările, prevede numai că poziţia Comitetului este comunicată statului împotriva căruia a fost facută plângerea cât şi individului în cauză. De-a lungul funcţionării sale comitetul a căpătat o poziţie deosebită, în sensul că deciziile sale constrâng moral statele părţi chiar dacă în mod formal ele nu obligă juridic. Foarte important de observat practica Comitetului în ansamblul ei. Astfel, se poate observa că deciziile Comitetului drepturilor omului şi-a produs efecte la nivelul statelor părţi, ele acţionând ca adevărate remedii împotriva încălcărilor unor drepturi garantate de Pact. Astfel, în urma unor decizii ale Comitetului s-au schimbat legislaţii, s-au acordat compensaţii, tratament medical, cei responsabili de încălcare au fost aduşi în faţa justiţiei.

[ link extern ]