Cuvantul copilului minor in fata instantei

eu chiar ma bucur ca-si reface viata, sau, ma rog ... ce-si reface ea acolo ..., problema e ca, daca pana la refacere, eu am avut acces la baiatul meu oricand si oricum, de ceva vreme ea incearca sa ma indeparteze, in ideea ca doreste sa-l plaseze pe cel mic in noua ei ecuatie.

insasi atitudinea ei fata de copil s-a schimbat, aparand mai tot timpul certuri, pedepse si restrictionari.

cel mic insa, la 12 ani nu este deloc "mic" si e mai matur decat mi-as dori chiar si eu - poate chiar si dvs. aveti copii, vecini, cunoscuti de aceasta varsta si va dati seama ca ei nu dau 2 bani pe lege daca vor sa stea cu unul din parinti.

in ideea ca doresc sa ma reprezint singur, revin cu intrebarile:
1. cum se motiveaza cererea de custodie comuna ?
2. cuvantul copilului in fata instantei este din ce in ce mai greu cu cat inainteaza in varsta ?
3. daca primesc un telefon de la fi-miu la sfarsitul unei zile de scoala, in care imi spune ca el nu se mai duce "in casa aia" - respectiv a mamei, eu ce fac? sun la politie? sun la protectia copilului? il duc la mine acasa ? va rog sa nu-mi dati replica convingerii ca "nu e bine ce face" ... ca nu tine - fi-miu la 12 ani imi ajunge la umar deja, si creste repede, frumos si bine.

1. In fapt si in drept. In drept va intemeiati cererea pe art 397; 403. In fapt, va veti referi la interesul copilului " este evident faptul că interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii părinţi şi după divorţul acestora, noua reglementare prevăzând regula exercitării în comun a autorităţii părinteşti.
Aceasta este, de altfel, raţiunea modificării legii în sensul înlocuirii încredinţării copilului minor spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, cu exercitarea în comun a autorităţii părinteşti."
Fiecare cerere pe care o faceti, va trebui motivata in fapt si in drept si in ce priveste locuinta copilului si contributia la intretinere.
Nu cred ca e bine sa incepeti fara sa apelati la un avocat macar pentru redactarea cererii.
2. Instanta hotaraste pe baza dovezilor care va sprijina cererea- martori, interogatorii, raportul psihosocial intocmit de Autoritatea Tutelara, ascultarea copilului si are in vedere interesul copilului.
3. Daca nu puteti convinge copilul sa mearga acasa, luati copilul la dvs si anuntati in primul rand mama.

Aveti un job actualmente? Sau un venit legal din care sa intretineti copilul?

De ce doreste fiul dv. sa stea cu dv. si de ce e el pedepsit mai des? Astfel de situatii de fapt, fara aratarea cauzei, nu fac mare dovada in instanta, instanta nu sta sa presupuna ca daca fiul nu mai vrea sa stea la mama e pentru ca ii e rau acolo. De unde reiese asta? Doar pentru ca mama se recasatoreste? Pentru ca-l mai pedepseste? Pentru ca exista o solidaritate a copilului cu dv.?
Eu una, nu vad inca necesitatea schimbarii locuintei. E normal ca mama sa-l implice pe copil in tot ce inseamna viata ei, la fel si dv.

Pentru aceste motive, sanse fara un avocat nu vad. Si inca nu vad motive in situatia de fapt. Cu mama puteti discuta sa ajungeti la o intelegere?

poate ar trebui sa stiti ca, atunci cand langa o femeie cu un copil mai apare un barbat strain, in structura femeii se reactiveaza ideea de familie. In conceptia ei nu poate exista decat un singur barbat in familia ei - si la nivel instinctual e normal asa.

pana la manifestarea constiintei si constientei ca el reprezinta echilibrul familiei, barbatul respectiv actioneaza la fel de instinctual - in subconstient el va transmite femeii-mama ca puiul nu este al lui, iar femeia-mama ii va transmite acest fapt copilului ( fara sa stie ca nu este atitudinea ei constienta ). Ea nu-si va goni pruncul ( pentru ca legatura este mai puternica decat isi doreste noul barbat ) dar va incerca sa-l modeleze dupa noua structura familiala ( aici incep certurile, pedepsele si restrictionarile )

imaginati-va acum ce lupta interioara se da in copil, care are impregnata ( in primul rand genetic ) in el structura propriului tata ...

dar cum aceasta explicatie nu are niciun fundament legislativ actual, as dori sa revin la problema custodiei comune.

din cate inteleg ea stipuleaza drepturi si obligatii COMUNE ...

intrebari:
1. aceste drepturi si obligatii sunt si EGALE ?
2. domiciliul stabilit la mama, restrictioneaza vizitarea copilului de catre tata ?
3. in cerere se poate solicita alternanta vietuirii copilului si la domiciliul tatalui din aceeasi localitate ?
4. custodia comuna atrage de la sine recalcularea procentuala a pensiei alimentare ?
5. in custodia comuna, ce NU are caracter COMUN si EGAL, raportat la ambii parinti ?

v-ar ajuta acest material sa va lamuriti
[ link extern ]
Aveti drepturi egale si obligatii egale, ambii raspundeti pt cresterea si educarea copilului.

Autoritatea parinteasca Art. 483
(1) Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.
(2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.
(3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.

Durata autoritatii parintesti Art. 484
Autoritatea parinteasca se exercita pana la data cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu.

Indatorirea de respect Art. 485
Copilul datoreaza respect parintilor sai indiferent de varsta sa.

Neintelegerile dintre parinti Art. 486
Ori de cate ori exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.


Continutul autoritatii parintesti Art. 487
Parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.

Indatoririle specifice Art. 488
(1) Parintii au indatorirea de a creste copilul in conditii care sa asigure dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala in mod armonios.
(2) In acest scop, parintii sunt obligati:
a) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
b) sa prezinte si sa permita informarea si lamurirea copilului despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;
c) sa ia toate masurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului;
d) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

Masurile disciplinare Art. 489
Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului. Sunt interzise luarea unor masuri, precum si aplicarea unor pedepse fizice, de natura a afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotionala a copilului.
[ link extern ]

2. nu, insa pt ca si celalalt parinte are dreptul la viata privata si intimitate, se va stabili un program de vizita cand e vb de vizita la domiciliul copilului.
3. copilul are nevoie de stabilitate si va avea un singur domiciliu. Totusi, daca dvs sunteti cel ce s-a ocupat de copil in ce priveste temele scolare, cred ca se poate accepta sa-l luati ( sa vina) la dvs dupa scoala, sa faceti temele impreuna, sa aveti si un pic de timp apoi pe care sa-l petreceti impreuna si apoi sa-l duceti acasa.
4 nu, nu atrage nimic. Se prefera plata in natura, iar daca parintele nu intelege sa contribuie de buna voie, se va stabili o pensie in bani. Puteti cere sa platiti in natura, cunoscand nevoile minorului.
5. comun si egal nu inseamna ca ambii veti spala acelasi nr de rufe sau veti imparti timpul liber al copilului pe jumatate, sau va sta o noapte la mama si alta la tata, asta nu faceati nici cand locuiati impreuna. Va puteti raporta la perioada cand locuiati impreuna, daca mama gatea, dvs faceati temele. azi mama il ducea la medic, dvs ieseti seara cu el in parc sau invers. Azi mergeati dvs sa vb cu diriginta, maine mergea mama cu el sa-i cumpere ghete.. si tot asa.
Incercati sa va intelegeti cu mama, daca il lasa mai mult la dvs, nu aveti nevoie de o hotarare a instantei.