Stephen Hawking - intrebari indraznete despre Univers

Alaltaieri (8 ianuarie) a fost ziua lui Stephen Hawking, a implinit 72 de ani.

Consider ca orice aniversare a lui este un castig, inseamna ca am beneficiat (noi toti, oricat de pompos ar suna asta) inca un an de contributia acestui geniu luptator cu viata lui la progresul omenirii. Am facut o compilatie din mai multe surse despre el.

Sunt fara cuvinte in fata efortului de a-si suporta trupul de dragul creierului nevatamat, de fiecare data cand il vad ma pun in locul lui si pe cuvant de onoare ca ma doare tot corpul. Poate el nu simte durere fizica... ar fi bine sa fie asa. Nu am citit despre boala pe care o are. lmi ajunge ce vad.


Poartă de foarte mulţi ani o bătălie cu o boală îngrozitoare, scleroza laterală amiotrofică (ALS sau boala Lou Gehrig), care se caracterizează printr-o reducere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării numite neuroni motorii, cu rol în comanda muşchilor care fac posibilă mişcarea.
Primele simptome ale bolii au aparut la vârsta de 21 de ani, când, în urma unui control medical i se mai dau maximum 3 ani de trăit.

Ignoră complet avertismentele medicilor, se căsătoreşte, are 3 copii şi în ciuda faptului că paralizia progresează şi că îşi pierde şi vocea, continuă să studieze. Cand ajunge imobilizat într-un scaun cu rotile, acesta este dotat cu un sintetizator vocal ataşat unui computer sofisticat prin intermediul căruia Hawking poate comunica cu cei din jurul său. Invaliditatea nu a constituit niciodată o piedică prea mare în calea abilităţilor şi voinţei sale ieşite din comun. A spus despre boala sa (puteti vedea in linkul pe care l-am pus la sfarsit): Am fost foarte fericit ca dizabilitatea mea nu a fost un handicap serios; in realitate mi-a oferit probabil mai mult timp decat celor mai multi oameni pentru a aprofunda competitia cunoasterii.

Este privit ca unul dintre cei mai inteligenti oameni de pe planeta, poate cel mai inteligent dintre toti dar, daca este sa ne luam dupa rezultatele sale din scoala, nimeni nu ar fi putut prezice asa ceva. Hawking a admis in cadrul unei discutii cu studentii de la Royal Albert Hall ca nu a stiut sa citeasca pana la varsta de opt ani si a fost un sudent foarte lenes in timpul facultatii:

Nu desfaceam cursurile, iar temele mele erau cosmarul oricarui profesor. Sora mea a invatat sa citeasca la varsta de 4 ani, iar asta inseamna ca era mult mai inteligenta decat mine. In facultate eram foarte lenes, si nu sunt mandru de asta. Descriu, insa, starea de spirit a mea si a colegilor mei: plictiseala si sentimentul ca nimic nu merita efortul de a lupta. De-abia cand te confrunti cu perspectiva unei morti premature intelegi cat de importanta este viata si cat de multe lucruri ai vrea sa faci.

[ link extern ]
Intrebari indraznete despre Univers: De unde am venit? Cum a luat fiinta Universul? Suntem singuri in Univers? Exista viata extraterestra? Care este viitorul speciei umane?

10 minute si 16 secunde cu un geniu care la prima vedere pare ca doar respira, nu ca traieste.


PS: Aceasta e opinia mea despre Hawking, nu stiu daca place tuturor celor care vor da peste topicul asta; a provocat mereu si provoaca in continuare controverse. Daca vreti puteti citi mai multe despre el (si) aici:
[ link extern ]