Joha a scris:
...ci le explica ca D zeu a incercat credinta lui Avraam, ca nu avea intentia ca Avraam sa duca sacrificiul pana la capat ...
Avraam n-avea de unde sa stie ca doar i se incearca credinta sau totul devine o butaforie de prost gust.
Dumnezeu (daca ar exista) ar fi vinovat de instigare la omor cu intentie indirecta iar Avraam este vinovat de tentativa de omor in forma agravata (asupra unei rude) chiar daca instigatorul a facut instigarea cu gandul de a incerca doar credinta instigatului (intentie indirecta). Pe mine nu dumnezeul care isi indeamna tatii sa-si ucida fiii ma sperie ci tatii care sunt gata sa-si ucida fii la porunca.
Reactia normala a unui tata n-ar fi trebuit sa fie: Cum poti sa-mi ceri asa ceva? Nu ti-e rusine! :training: Poti sa ma ucizi sau poti sa ne ucizi pe amandoi dar nu ma poti face sa-mi ucid fiul! sau "Doamne, eu, pentru copilul meu ma iau de piept cu Dumnezeu!"
...
Povestea aceasta poate fi interpretata ca sa-i apara si o morala? Desigur. Si o poveste (adevarata) despre John Wayne Gacy care facea pe clownul la petrecerile pentru copii si isi facea poze cu sotia lui Jimmy Carter in timp ce viola si ucidea (si invers) 35 de copii si a fost prins, judecat si prajit pe scaunul electric poate primi o morala. Orice poveste poate fi interpretata in multe feluri. Insa dincolo de povesti si interpretari raman faptele.
Repet: Ce cauta povestea aceasta in manualul copiilor de clasa a doua?