Mostenire

Question

Discuție deschisă în Drept civil - moşteniri, drept de proprietate şi altele

Mostenire

Utilizator 17:08, 11 Februarie 2014

In anul 2011,eu impreuna cu mama si sora am facut succesiunea pentru bunurile ramase in urma decesului tatalui meu.
In urma succesiunii dintr-un apartament ne-au revenit mie 17,88%,surorii mele 17,88% iar restul mamei noastre,pana aici totul fiind corect.
In luna ian.2011 mama a suferit o operatie de neoplasm(cancer) la colon de atunci urmand incontinuu cure de chimioterapie si tratament cu morfina si derivate ale acesteia mai mult sau mai putin tari,in luna oct.2011 intrand in soc ,fiind internata la terapie intensiva. in luna nov.2011 a chemat un notar acasa la mama si au intocmit un precontract pentru vanzarea partii mamei catre sora mea.In luna martie simtindu-se rau mama a fost internata iar la terapie intensiva ,acolo constatandu-se ocluzie intestinala fiind operata,iar cand a venit acasa sora mea a chemat iar notarul si 2 vecine de-ale ei si au facut contract de vanzare cumparare pentru cota mamei catre sora mea.
Intrebarea este avea sora mea voie sa faca acest contract in conditiile in care mama a fost sub tratament cu substante puternice in ultimul an,sau trebuia sa-mi spuna si mie ce vroia fiind si eu mostenitorul sau.
Mai mentionez ca dealtfel la 3 saptamani de la vanzare mama a murit,fapt care ne-a fost spus de catre medic inainte de operatie(ne-a chemat pe mine si pe sora si ne-a spus ca si cu operatie si fara mama v-a muri in cel mai scurt timp)sora mea spunandu=mi acum de faptul ca i-a facut mama vanzare .
Dealtfel toate documentele medicale(iesiri din spital ,11 in ultimul an)care comfirma ca era sub efectul medicamentelor se afla in posesia mea

Răspunde Citează

4 mesaje

366 vizualizări

3 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 19:44, 11 Februarie 2014

Vezi răspuns

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Urgent - simulaþie Bună seara. Am un verişor care a lucrat ca şi angajat în Austria din anul 1987 şi până în anul 1996, [b]având statutul de azilant.[/b] În anul 1993 ... (vezi toată discuția)

Speta interesanta In 2001 se incheie un antecontract sub semnatura privata intre promitentul - vanzator si promitentul - cumparator si se da un avans reprezentand 20% din ... (vezi toată discuția)

In cazul simulatiei ...in cazul simulatiei prin interpunere de persoane a contractului de vinzare cumparare a unei garsoniere ,contrainscrisul poate fi conventie verbala? cum se ... (vezi toată discuția)

Adrian ALBU Avocat · Answer 1 · 2014-02-11 17:57:43

Ati avea sanse pentru anularea contractului. Pe langa problemele medicale, mai este important si un alt aspect: s-a platit pretul? Dat fiind evolutia lucrurilor, asa cum le-ati relatat, ma indoiesc ca s-a platit in realitate pretul vanzarii. Daca sora dvs are o situatie financiara precara si nu dovedeste ca a luat bani din alta parte, atunci dovezile se pot face mai usor.

shopi777 Utilizator · Answer 2 · 2014-02-11 18:24:53

Multumesc pentru raspuns,sora si cumnatul nu au o situatie tocmai precara (lucreaza ambii in Italia),dar martorii recunosc ca nu s-au platit bani.

themis Utilizator · Answer 3 · 2014-02-11 19:44:44

Dacă acceptăm că rezervatarii sunt terţi faţă de actul încheiat, atunci ei pot dovedi simulaţia prin orice mijloace de probă, nu doar prin contraînscris.

Prin urmare, o acţiune în simulaţie ar avea toate şansele de reuşită dacă se poate proba că preţul nu a fost plătit şi că intenţia reală a părţilor era aceea de a efectua o donaţie, nu o vînzare/cumpărare.

Există şi jurisprudenţă în acest sens, din care citez poziţia instanţei de recurs (folositoare speţei, chiar dacă pentru reclamanta din acel dosar soluţia a fost aceea de respingere):

În mod greşit instanţa de apel motivează, în considerentele hotărârii atacate aceea că: „de esenţa simulaţiei este existenţa concomitentă între aceleaşi părţi a două contracte: unul public şi altul secret, contra-înscrisul, care corespunde voinţei reale a părţilor anihilând în tot sau în parte aparenţa create prin actul public simulat”. Astfel, ,,[. .. ] instanţa de fond avea obligaţia de a verifica existenţa anterioară sau concomitentă a actului secret.”

Or, doctrina a stabilit că simulaţia poată să îmbrace mai multe forme, una dintre acestea fiind aceea a contractului deghizat caz în care ,,[. . .] părţile încheie în realitate un contract, însă urmăresc să-l ţină secret, în tot sau în parte, fată de terţele persoane, ascunzându-l, mascându-l printr-un alt contract.

Este adevărată însă susţinerea recurentei reclamante în sensul că, date fiind raporturile de rudenie dintre părţi, preconstituirea unui înscris era dificilă şi improbabilă astfel că, deşi nu s-a invocat expres de către recurenta-reclamantă, ne găsim în cazul asimilat de doctrină şi de jurisprudenţă ipotezelor de excepţie reglementate de art.1198 Cod Civil, când părţile au fost în imposibilitate de preconstitui un înscris, în cazul de faţă imposibilitatea nefiind de ordin material, ci moral.

Prin urmare, existenţa convenţiei (ca negotium iuris) putea fi probată (mai ales că recurenta reclamantă este, astfel cum a susţinut în mod corect, terţ faţă de contract), prin orice mijloace de probă, inclusiv martori, interogatoriu şi prezumţii.

În speţă, toate argumentele reclamantei se constituie în prezumţii judecătoreşti, şi anume: împrejurarea că obligaţia intimatei pârâte de a acorda întreţinere nu a fost executată, iar părinţii săi, creditorii întreţinerii, nu au solicitat executarea, precum şi aceea că preţul întreţinerii stabilit în contract era prea mic faţă de valoarea bunului, denotă lipsa caracterului oneros al actului.

Acestea sunt însă prezumţii trase din conduita părţilor concomitentă sau ulterioară încheierii contractului public, cu titlu oneros, iar recurenta-reclamantă nu a invocat alte aspecte care să denote existenţa unei convenţii ascunse de donaţie anterior încheierii actului autentic (în acest sens martorii au relatat numai referitor la perioada ulterioară încheierii acestuia şi la modalitatea de îndeplinire a obligaţiei de întreţinere amintite).

Din acest punct de vedere curtea constată că era insuficientă pentru dovedirea caracterului simulat al actului invocarea unor prezumţii simple cum au fost cele arătate, deduse din fapte ulterioare încheierii actului, fără a fi sprijinite de vreun alt mijloc de probă, astfel că în mod legal a reţinut instanţa de apel netemeinicia cererii principale şi, pe cale de consecinţă, temeinicia cererii de intervenţie.

În ceea ce priveşte greşita aplicare a legii, invocată de recurenta-reclamantă, este lipsită de relevanţă în speţă afirmaţia în sensul că nu este de esenţa simulaţiei existenţa contraînscrisului, ci doar a acordului simulatoriu, deoarece, după cum s-a arătat mai sus, contraînscrisul este apreciat într-un mod larg, de fapt este vorba despre convenţia secretă, care poate fi dovedită după distincţiile arătate şi care nu este neapărat şi întotdeauna consemnată într-un înscris.