Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 5144 din 19 noiembrie 2010 pronunţată în recurs de Secţia contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie având ca obiect recursul la actiunea in despăgubiri pentru prejudiciul produs printr-un act administrativ nelegal) că, dispoziţiile alin. (1) al art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reglementează o situaţie de excepţie de la regula acţiunilor ”de plina jurisdicţie” prevăzute de art. 8. coroborat cu art. 11 din lege, instituind posibilitatea introducerii acţiunii în despăgubiri printr-o acţiune separată, ulterioară cererii principale de anulare a actului administrativ fiscal. În acest sens, instanţa a apreciat că acţiunile introduse ulterior, în baza art. 19, trebuie să fie în mod real motivate pe o situaţie obiectivă, iar reclamantul trebuie să probeze momentul la care a luat cunoştinţă de întinderea pagubei şi să respecte termenul de prescripţie de un an calculat de la data când a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. Instanţele trebuie să ţină seama de împrejurarea că recurentul a mai solicitat anterior despăgubiri, odată cu introducerea cererii în anularea actului administrativ fiscal, cunoscând astfel de la această dată întinderea pagubei în sensul art. 19 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ.
Nu puteti invoca temei legal printr-un apel legat de despagubiri.
Acest lucru il puteti face numai printr-o actiune separata fata de cererea de anulare a actului administrativ,(...)
~ final discuție ~