Conform noului cod de procedura civila:
Art. 975
Dreptul de moştenire al descendenţilor
(1) Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.
(2) Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie.
Dispoziţiile art. 964 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.
(4) Moştenirea sau partea din moştenire care li se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia în mod egal, când vin la moştenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moştenire prin reprezentare succesorală.
Dezbaterea succesiunii la notariat
Pentru dezbaterea succesiunii, va puteti adresa oricarui Birou Notarial aflat in circumscriptia Judecatoriei unde a avut ultimul domiciliu defunctul. De exemplu, daca defunctul a avut ultimul domiciliu in Iasi, va puteti adresa oricarui birou notarial din Iasi, dar daca a avut ultimul domiciliu in Bucuresti, nu veti putea dezbate mostenirea decat la un birou notarial din Bucuresti.
Actele necesare pentru dezbaterea succesiunii la notariat:
Anexa 24 – un formular care se solicita la Starea Civila din localitatea unde defunctul a avut ultimul domiciliu.
-Acte de stare civila:
-certificat de deces al defunctului
-certificat de casatorie al defunctului (sau, dupa caz, hotararea de divort sau certificatul de deces al sotului)
-certificatele de nastere (si de casatorie daca este cazul) ale mostenitorilor
-Actele ce fac dovada proprietatii bunurilor ce au apartinut defunctului (contracte de vanzare-cumparare, de donatie, de schimb, titluri de proprietate pentru imobile; extrase de cont pentru bani aflati in banca pe numele defunctului; certificate de actionar; chitante pentru locurile de veci; certificatul de inmatriculare si cartea de identitate pentru autoturisme etc.)
-Certificat de atestare fiscala – ce se solicita de la Administratia Financiara a localitatii unde se afla bunurile imobile;
Orice alte acte ce vor fi solicitate de Notarul Public, in functie de fiecare caz in parte, pentru clarificarea situatiei juridice a bunurilor si pentru stabilirea mostenitorilor.
Doi martori ce vor fi audiati de notar; martorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie majori, sa nu fie rude cu defunctul
si sa-l fi cunoscut bine pe acesta (prieteni, colegi de munca sau vecini).
Mostenitorii acceptanti va trebui sa fie prezenti in fata notarului. In cazul in care nu se pot prezenta personal, pot fi reprezentati prin procura notariala. Dupa finalizarea procedurii succesorale, Notarul Public va elibera certificatul de mostenitor.
In cazul cand succesiunea nu se poate face pe cale notariala ( amiabila) , apelati la instanta de judecata pentru partaj judiciar:
Partajul judiciar sau împărţeala moştenirii pe cale judecătorească, modalitate de împărţeală a moştenirii utilizată în situaţiile în care moştenitorii, în cursul procedurii succesorale notariale, ori în afara acesteia, nu se înţeleg şi nu pot ajunge la împărţeala moştenirii prin bună-învoială, precum şi în cazuri în care această modalitate de împărţeală este obligatorie potrivit legii şi anume :
a) dacă unul dintre copărtaşi nu este prezent şi nici nu este reprezentat la împărţeală;
b) dacă cel puţin unul dintre copărtaşi nu consimte la împărţeala prin bună-învoială ;
c) cand unul dintre copărtaşi este minor sau interzis, iar autoritatea tutelară competentă nu a încuviinţat împărţeala prin bună învoială. In conformitate cu prevederile legale şi cu precizările aduse în materie de către practica judiciară, împărţeala moştenirii pe cale judecătorească se va efectua în următoarele moduri:
a) In natură, caz în care alcătuirea loturilor se va face avandu-se în vedere valoarea pe care o au bunurile la data împărţelii şi nu aceea pe care au avut-o iniţial sau cea rezultată din evaluările efectuate în alte scopuri (cum ar fi fixarea impozitului, asigurarea etc.).
b) Prin atribuire, dacă bunul — ori unele dintre acestea — nu este împărţibil în natură ori nu s-a obţinut autorizarea necesară, sau împărţeala este incomodă, neeconomică ori vădit contrară intereselor unora dintre comoştenitori.
Copărtaşul căruia i s-au atribuit bunurile succesiunii — ori unele dintre ele — în natură va fi obligat să plătească celorlalţi, în alte bunuri sau în bani, contravaloarea cotelor-părţi ce li s-ar fi cuvenit.
In ambele aceste cazuri de împărţire se va ţine cont, în măsura posibilului şi avandu-se în vedere principiile de echitate, de interesele şi opţiunile justificate ale tuturor părţilor. In acest scop, se vor lua în considerare elemente ca : eventualele disproporţii existente între cotele-părţi cuvenite diferiţilor copărtaşi ; natura bunurilor şi posibilitatea de a fi valorificate în condiţii cat mai bune din punct de vedere economic; ocupaţia, domiciliul, varsta, sexul etc. ale fiecărui copărtaş ; împrejurarea că unele bunuri s-au aflat timp îndelungat în folosinţa unora dintre ei, precum şi orice alte elemente deduse din împrejurările concrete ale cazului dat.
c) Prin vanzarea bunurilor succesorale (în tot sau în parte) şi distribuirea preţului obţinut între copărtaşi ; vanzarea se va face, de regulă, prin bună-învoială şi numai în cazuri excepţionale prin licitaţie publică.
Eu nu vad de ce ati plati in bani partea fratelui. In contul cote sale parti de mostenire sa opreasca terenul pe care il detine.
Va trebui sa faceti succesiunea dupa tata, sa acceptati cu totii mostenirea si apoi sa faceti un partaj voluntar.
Dupa ce acceptati mostenirea veti putea renunta in favoarea mamei sau a surorii care ramane sa locuiasca si sa o ingrijeasca.
Explicati-i fratelui ca nu e unic mostenitor, legea prevazand cote parti egale de mostenire catre toti descendentii tatalui,indiferent de sex.
Daca nu veti ajunge la un acord, va trebui sa dezbateti mostenirea si partajul in instanta.