Cadrul legal: Legea nr. 122 din 04/05/2006 privind azilul in Romania, publicată in Monitorul Oficial nr. 428 din 18/05/2006.
ARTICOLUL 4 - Accesul la procedura de azil
Autoritatile competente asigura accesul la procedura de azil oricarui cetatean strain sau apatrid, aflat pe teritoriul Romaniei ori la frontiera, din momentul manifestarii de vointa, exprimata in scris sau oral, din care sa rezulte ca acesta solicita protectia statului roman, cu exceptia situatiilor prevazute expres de prezenta lege.
ARTICOLUL 23 - Statutul de refugiat
(1) Statutul de refugiat se recunoaste, la cerere, cetateanului strain care, in urma unei temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un anumit grup social, se afla in afara tarii de origine si care nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste protectia acestei tari, precum si persoanei fara cetatenie care, fiind in afara tarii in care isi avea resedinta obisnuita datorita acelorasi motive mentionate mai sus, nu poate sau, datorita respectivei temeri, nu doreste sa se reintoarca.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul strainilor care beneficiaza de protectie sau de asistenta din partea unui organism ori a unei institutii a Natiunilor Unite, alta decat Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR). Atunci cand aceasta protectie sau asistenta a incetat pentru un motiv oarecare, fara ca situatia acestor persoane sa fi fost reglementata in mod definitiv, in conformitate cu rezolutiile relevante adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, aceste persoane vor beneficia de prevederile prezentei legi.
ARTICOLUL 24 - Recunoasterea statutului de refugiat membrilor de familie
(1) Statutul de refugiat se acorda, la cerere, si membrilor de familie prevazuti la art. 2 lit. j), care se afla pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazurilor in care persoanele respective se afla in una dintre situatiile enumerate la art. 25.
(2) In cazul sotului sau, respectiv, al sotiei, prevederile alin. (1) se aplica numai daca persoana careia i s-a recunoscut statutul de refugiat in temeiul art. 23 a incheiat casatoria inainte de intrarea pe teritoriul Romaniei.
(3) In situatia in care membrul de familie nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (1) si, dupa caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizata din perspectiva prevederilor art. 23 si 26.
ARTICOLUL 25 - Cauzele de excludere de la recunoasterea statutului de refugiat
(1) Statutul de refugiat nu se recunoaste cetatenilor straini si apatrizilor cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca:
a) au comis o infractiune contra pacii si omenirii, o crima de razboi ori o alta infractiune definita conform tratatelor internationale relevante la care Romania este parte sau altui document international pe care Romania este obligata sa il respecte;
b) au comis o infractiune grava de drept comun in afara Romaniei, inainte de a fi admisi pe teritoriul statului roman;
c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor si principiilor asa cum sunt ele enuntate in preambulul si in art. 1 si 2 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite;
d) au instigat sau au fost complici la savarsirea faptelor prevazute la lit. a)-c).
Programul de facturare Nr. 1 - Indaco Econ
(2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaste cetatenilor straini si apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la savarsirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite in instrumentele internationale la care Romania este parte.
CAPITOLUL V
Procedura de azil
SECTIUNEA 1 - Procedura ordinara
ARTICOLUL 34 -Declansarea procedurii de azil
(1) O persoana este considerata solicitant de azil din momentul manifestarii de vointa, exprimata, in scris sau oral, in fata autoritatilor competente, din care sa rezulte ca aceasta solicita protectia statului roman.
(2) Din momentul manifestarii de vointa, exprimata in conditiile prevazute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiaza de drepturile si are obligatiile prevazute la art. 17-19.
ARTICOLUL 35 - Competenta primirii cererilor de azil
Autoritatile competente sa primeasca o cerere de azil sunt urmatoarele:
a) Oficiul National pentru Refugiati si formatiunile sale teritoriale;
b) structurile Politiei de Frontiera Romane;
Revista Consulting Review
c) structurile Autoritatii pentru Straini;
d) structurile Politiei Romane;
e) structurile Administratiei Nationale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei.
ARTICOLUL 36 - Momentul depunerii cererii de azil
(1) Cererea de azil se depune de indata ce:
a) solicitantul s-a prezentat intr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;
b) solicitantul a intrat pe teritoriul Romaniei;
c) au survenit evenimente in tara de origine a solicitantului, care il determina sa ceara protectie pentru strainul cu drept de sedere in Romania.
(2) Cererile de azil depuse in afara teritoriului Romaniei nu sunt admise.
(3) Autoritatile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv ca a fost depusa tardiv.
ARTICOLUL 37 - Cererea de azil
(1) Cererea de azil este individuala si se inainteaza personal de catre solicitant sau, dupa caz, de curator ori de reprezentantul legal.
(2) Cererea de azil se completeaza in limba romana sau intr-o limba pe care solicitantul o cunoaste.
(3) Cererile de azil colective nu sunt acceptate.
ARTICOLUL 38 - Cererea de azil inaintata la structurile teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor
(1) In cazul in care cererea de azil este depusa la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, prevazute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul ca trebuie sa se prezinte la Oficiul National pentru Refugiati sau, dupa caz, la o structura teritoriala a acestuia.
(2) Daca cererea de azil a fost depusa la un organ teritorial al Politiei de Frontiera Romane dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotarare a Oficiului National pentru Refugiati este informat cu privire la faptul ca trebuie sa se prezinte la Oficiul National pentru Refugiati sau, dupa caz, la o structura teritoriala a acestuia.
(3) Solicitantul de azil suporta cheltuielile ocazionate de transportul la Oficiul National pentru Refugiati sau, dupa caz, la o structura teritoriala a acestuia. In masura in care solicitantul nu dispune de suma necesara pentru acoperirea cheltuielilor de transport, aceasta suma va fi suportata de Oficiul National pentru Refugiati.
(4) In situatia prevazuta la alin. (1) si (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranta nationala, ordinea publica, protectia sanatatii si moralitatii publice, protectia drepturilor si libertatilor altor persoane, Oficiul National pentru Refugiati asigura transportarea solicitantului de azil la una dintre formatiunile sale teritoriale.
(5) Cererile de azil depuse intr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, la Autoritatea pentru Straini si cele depuse la organele Administratiei Nationale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei sunt inregistrate in registre speciale.
ARTICOLUL 39 - Inaintarea cererii de azil de catre un minor
(1) In cazul strainului minor, interesele acestuia sunt aparate de catre reprezentantul sau legal.
(2) Strainul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar in cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusa personal.
(3) In cazul strainului minor neinsotit care si-a manifestat vointa de a obtine azil, in scris sau oral, in fata autoritatilor competente, acesta va fi inregistrat ca solicitant de azil, urmand ca cererea de azil sa fie depusa la momentul numirii reprezentantului legal.
(4) In cazul in care strainul minor neinsotit si-a manifestat vointa de a obtine azil, in scris sau oral, in fata autoritatilor competente, altele decat Oficiul National pentru Refugiati, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Administratiei si Internelor sau Ministerului Justitiei, care a fost sesizat, va informa de indata Oficiul National pentru Refugiati, care asigura transportul solicitantului la structura competenta sa analizeze cererea de azil.
ARTICOLUL 40 - Numirea reprezentantului legal
(1) Dupa inregistrarea strainului minor neinsotit ca solicitant de azil, Oficiul National pentru Refugiati va sesiza de indata autoritatea competenta pentru protectia copilului in a carei raza teritoriala este situat centrul de cazare unde urmeaza sa fie depusa cererea de azil, in scopul declansarii procedurii de numire a unui reprezentant legal.
(2) In cazul solicitantului de azil minor neinsotit, procedura de azil este suspendata pana la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendarii procedurii de azil minorul beneficiaza de drepturile prevazute la art. 17 si 18.
ARTICOLUL 41 - Stabilirea varstei solicitantului de azil minor
(1) In situatia in care solicitantul de azil declara ca este minor si nu exista dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.
(2) In situatia in care minorul neinsotit nu poate sa isi probeze varsta si exista dubii serioase cu privire la minoritatea sa, Oficiul National pentru Refugiati solicita efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a varstei solicitantului, cu consimtamantul prealabil, in scris, al minorului si al reprezentantului sau legal.
(3) In cazul in care solicitantul de azil si/sau reprezentantul legal refuza efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a varstei si nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la varsta sa, acesta va fi considerat major.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3) se va considera ca persoana in cauza a implinit varsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.
(5) Prevederile alin. (3) nu se aplica in cazul in care la baza refuzului efectuarii expertizei medico-legale de stabilire a varstei stau motive intemeiate, constatate in urma evaluarii de catre un psiholog din cadrul Oficiului National pentru Refugiati.
ARTICOLUL 42 -Numirea curatorului
(1) In situatia in care exista dubii serioase cu privire la discernamantul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului National pentru Refugiati solicita efectuarea unei expertize medico-legale in acest sens.
(2) In cazul in care prin expertiza medico-legala se constata lipsa de discernamant a solicitantului de azil, functionarul prevazut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicita numirea unui curator, in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii romani.
(3) Procedura de solutionare a cererii de azil este suspendata pana la numirea unui curator. Pe perioada suspendarii procedurii de acordare a unei forme de protectie, solicitantul beneficiaza de drepturile prevazute la art. 17 si 18.
(4) Cererea solicitantului de azil lipsit de discernamant este depusa de curator, dupa numirea acestuia.
(5) Atunci cand efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibila, curatorul il va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul si posibilele consecinte ale interviului personal si va intreprinde demersurile necesare pentru pregatirea solicitantului in vederea sustinerii interviului.
ARTICOLUL 43 -Chestionar
Dupa inregistrarea cererii de azil la Oficiul National pentru Refugiati sau la formatiunile sale teritoriale, solicitantul va completa un chestionar in scopul stabilirii datelor personale ale acestuia si ale membrilor sai de familie, a rutei parcurse din tara de origine pana in Romania, a datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse in alte state terte ori intr-un stat membru al Uniunii Europene, precum si a documentelor de identitate sau de calatorie aflate in posesia sa.
ARTICOLUL 44 -Amprentarea solicitantilor de azil
(1) Odata cu depunerea cererii de azil Oficiul National pentru Refugiati sau celelalte autoritati competente prevazute la art. 35 vor preleva amprentele tuturor solicitantilor de azil care, potrivit declaratiilor acestora, au implinit varsta de 14 ani, urmand ca aceste date sa fie transmise si stocate pe suport hartie in cartoteca Oficiului National pentru Refugiati si in format electronic in baza de date nationala AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).
(2) Transmiterea si prelevarea amprentelor solicitantilor de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidentialitatii si protectiei datelor cu caracter personal, urmand ca persoana in cauza sa fie informata in scris referitor la acest fapt.
(3) Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, amprentele prelevate in conditiile prevazute la alin. (1) sunt transmise si stocate si in baza de date europeana EURODAC (Sistemul european de identificare automata a amprentelor).
ARTICOLUL 45 - Interviul pentru determinarea unei forme de protectie
(1) Interviul pentru determinarea unei forme de protectie consta intr-o audiere a solicitantului de azil de catre un functionar al Oficiului National pentru Refugiati, anume desemnat in temeiul art. 48 alin. (2).
(2) Intervievarea solicitantilor de azil nu este obligatorie in urmatoarele situatii:
a) Oficiul National pentru Refugiati poate lua o hotarare favorabila in baza probelor existente la dosar;
b) atunci cand se constata ca solicitantul de azil se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 42. In aceasta situatie se vor intreprinde eforturi suplimentare pentru a se obtine cat mai multe date necesare solutionarii cauzei.
Programul de facturare Nr. 1 - Indaco Econ
(3) Interviul este consemnat in scris si urmeaza sa clarifice aspectele necesare pentru analizarea cererii de azil, dupa cum urmeaza: datele de identificare a solicitantului, numele functionarului anume desemnat care efectueaza interviul, numele interpretului si, dupa caz, al reprezentantului legal, al curatorului si/sau al avocatului care il asista pe solicitant, limba in care se desfasoara interviul, motivele de azil, declaratia solicitantului din care sa reiasa ca toate datele si informatiile prezentate la interviu sunt reale.
(4) Acolo unde se presupune in mod rezonabil ca solicitantul de azil cunoaste o alta limba in care este capabil sa comunice, interviul se va putea desfasura in limba respectiva.
(5) Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenta avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absentei avocatului este posibila o singura data si numai daca exista motive intemeiate care sa justifice aceasta absenta.
(6) Daca solicitantul refuza sa semneze nota de interviu, motivele refuzului sau vor fi, de asemenea, consemnate.
(7) Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu impiedica Oficiul National pentru Refugiati sa ia o hotarare cu privire la cererea de azil.
(8) Acolo unde este necesar, functionarul Oficiului National pentru Refugiati care se ocupa de caz poate efectua un nou interviu.
(9) In cazul in care solicitantul nu se prezinta la data fixata pentru sustinerea interviului, fara a prezenta, pana la aceasta data, motive intemeiate pentru absenta sa, functionarul Oficiului National pentru Refugiati responsabil de caz intocmeste un proces-verbal de constatare.
(10) Copia notei de interviu este pusa la dispozitie solicitantului odata cu comunicarea hotararii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de azil.
ARTICOLUL 46 -Intervievarea solicitantilor de azil cu nevoi speciale
Intervievarea solicitantilor de azil cu nevoi speciale se efectueaza de functionarii Oficiului National pentru Refugiati specializati in acest sens, care vor tine cont de situatia speciala a acestor persoane.
ARTICOLUL 47 - Intervievarea solicitantilor de azil minori
(1) Intervievarea solicitantilor de azil minori se efectueaza in prezenta reprezentantilor legali ai acestora.
(2) Reprezentantul legal il informeaza pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul si posibilele consecinte ale interviului personal si intreprinde demersurile necesare pentru pregatirea minorului in vederea sustinerii interviului.
(3) Intervievarea solicitantilor de azil minori si a solicitantilor de azil minori neinsotiti se efectueaza in toate cazurile in care acest lucru este posibil, in functie de dezvoltarea psihica a acestora.
(4) In efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se tine seama de gradul sau de dezvoltare intelectuala si de maturitatea sa.
ARTICOLUL 48 -Competenta solutionarii cererilor de azil
(1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate si decizia asupra cererilor de azil sunt de competenta Oficiului National pentru Refugiati.
(2) Aceste activitati sunt realizate de functionarii Oficiului National pentru Refugiati anume desemnati.
(3) Numirea functionarilor se face prin dispozitie a directorului Oficiului National pentru Refugiati.
ARTICOLUL 49 - Colectarea informatiilor relevante pentru solutionarea cererii de azil
(1) In procesul decizional, functionarii prevazuti la art. 48 alin. (2) au dreptul sa solicite expertize si sa consulte experti.
(2) Oficiul National pentru Refugiati poate solicita oricaror institutii publice, agentii sau organizatii care functioneaza pe teritoriul Romaniei orice documente necesare pentru analizarea situatiei solicitantului si solutionarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidentialitatii in conditiile stabilite la art. 10. In aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului.
(3) Ministerul Afacerilor Externe furnizeaza periodic materiale de sinteza referitoare la situatia din tarile de origine ale solicitantilor de azil, precum si raspunsuri la solicitarile punctuale ale Oficiului National pentru Refugiati, necesare in vederea solutionarii cererilor de azil.
(4) Oficiul National pentru Refugiati consulta Ministerul Afacerilor Externe in vederea stabilirii tarilor sigure de origine si tarilor terte sigure.
ARTICOLUL 50 -Solutionarea cererii de azil
(1) Cererea de azil este solutionata pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului si a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate in raport cu situatia concreta din tara de origine si cu credibilitatea solicitantului.
(2) In solutionarea cererilor de azil ale solicitantilor de azil minori se tine seama si de gradul lor de dezvoltare intelectuala, precum si de maturitatea acestora.
(3) In solutionarea cererilor de azil ale solicitantilor de azil majori lipsiti de discernamant, declaratiile acestora sunt apreciate cu luarea in considerare a gradului in care le este afectat discernamantul.
(4) In cazurile prevazute la art. 45 alin. (2) si (9), cererea de azil este solutionata pe baza elementelor existente la dosar.
ARTICOLUL 51 -Renuntarea la cererea de azil in etapa administrativa
(1) In situatia in care solicitantul de azil renunta in mod expres la cererea sa in etapa administrativa, acesta este informat cu privire la consecintele actului de renuntare.
(2) In situatia mentionata la alin. (1), functionarul prevazut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de inchidere a dosarului.
(3) Decizia de inchidere a dosarului se comunica de indata, in scris, solicitantului, prin comunicare directa de catre reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati sau prin trimitere postala la ultima resedinta declarata a acestuia.
(4) Decizia de inchidere a dosarului prevazuta la alin. (2) nu este supusa cailor de atac.
(5) Solicitantul are drepturile si obligatiile prevazute la art. 17-19 pana la expirarea termenului de 7 zile de la data comunicarii deciziei de inchidere a dosarului.
(6) In cazul in care solicitantul renunta la cererea de azil in etapa administrativa, acesta are obligatia de a parasi teritoriul Romaniei la expirarea perioadei de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul in care solicitantul are un drept de sedere reglementat potrivit legislatiei privind regimul juridic al strainilor.
ARTICOLUL 52 -Termenul de solutionare a cererii de azil
(1) Functionarul prevazut la art. 48 alin. (2) efectueaza interviul, analizeaza motivele invocate de solicitant si se pronunta asupra cererii de azil a solicitantului in termen de 30 de zile de la preluarea cazului.
(2) Daca solutionarea cererii de azil necesita o documentare suplimentara, termenul prevazut la alin. (1) se prelungeste cu cel mult 30 de zile.
(3) Termenul prevazut la alin. (1) se suspenda pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil sau, dupa caz, pe perioada procedurii tarii terte sigure.
(4) In cazul solicitantilor de azil minori neinsotiti, termenul prevazut la alin. (1) se suspenda pana la numirea reprezentantului legal.
ARTICOLUL 53 - Hotararea de solutionare a cererii de azil
(1) Functionarul prevazut la art. 48 alin. (2) emite o hotarare prin care:
a) recunoaste statutul de refugiat; sau
b) acorda protectia subsidiara; sau
c) respinge cererea de azil.
(2) Hotararea de acordare a protectiei subsidiare cuprinde si motivele neacordarii statutului de refugiat.
(3) Hotararea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzatoare pentru fiecare forma de protectie prevazuta la art. 23 si 24, art. 26 sau 27, precum si mentiunea cu privire la obligatia de a parasi teritoriul Romaniei. Strainul are obligatia de a parasi teritoriul Romaniei in termen de 15 zile de la momentul finalizarii procedurii de azil, cu exceptia cazului in care cererea de azil a fost respinsa ca evident nefondata in urma solutionarii acesteia in cadrul procedurilor accelerate, caz in care strainul este obligat sa paraseasca teritoriul statului roman de indata ce s-a finalizat procedura de azil.
ARTICOLUL 54 -Comunicarea hotararii de solutionare a cererii de azil
(1) Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotarare, care se comunica de indata, in scris, solicitantului, prin comunicare directa de catre reprezentantii Oficiului National pentru Refugiati sau prin trimitere postala la ultima resedinta declarata a acestuia.
(2) In situatia in care solicitantul a fost evacuat dintr-un centru de cazare aflat in subordinea Oficiului National pentru Refugiati si nu a comunicat noua resedinta, hotararea se considera a fi comunicata de la data la care se constata, printr-un proces-verbal intocmit de functionarul prevazut la art. 48 alin. (2), ca strainul nu se mai afla la ultima resedinta declarata.
(3) Motivele de acordare a unei forme de protectie nu se comunica. ;)
Daca nu aveti resurse materiale pentru a suporta onorariul avocatului puteti depune o cerere in acest sens la instanta care solutioneaza cererea dv. la care veti solicita aprobarea unui ajutor public judiciar constand in a fi asistat de un avocat din oficiu pentru apararea drepturilor dv. legitime.
La cerere trebuie sa depuneti inscrisuri prin care s-a dovediti ca nu dispuneti de venituri , sau ca acestea sunt minime si ca va asigura doar subzistenta.
Actul normativ care reglementeaza acordarea ajutorului public judiciar este OUG nr. 51/2008:
Art. 1. Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.
........................................
Art. 6. - Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
........................................
Art. 7. - Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăşi, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Art. 8. -(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
Art. 81. - Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită.
Art. 9. - La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.
.........................................
Art. 11. -(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul.
........................................
Art. 14. -(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. ;)
avocatnet.ro explicăm legislația
Corina Capotã, Avocat
limac 
saiadi