Ipoteza:
O femeie casatorita face un imprumut, cu act notarial autentic.
termen restituire suma 1 an.
In timpul acestui an paraseste domiciliul lasand in ingrijirea sotului unicul copil.
La scadenta, anunta ca nu poate plati suma si ca asteapta executarea silita.
Sustine ca aceasta executare nu va avea nici un efect, intrucat :
-si-a lichidat toate bunurile proprii,
-nu are bani in conturi bancare
- de muncit munceste la negru undeva in europa, reusind astfel sa-si ascunda fata de creditor orice venit.
In plus, bunul comun=casa+terenul aferent vor trebui partajate, iar daca se va face vreodata vreun proces de partaj, judecatorul cu siguranta va lasa imobilul sotului care este in acest moment singurul intretinator al copilului...
In acest sens, debitoarea sustine ca , creditorul nu are nici un sens sa incerce executarea silita, intrucat creditorul va suporta tote cheltuielile legate de executare si de eventualul proces de partaj dar nu va recupera nimic din ele si evident nici suma imprumutata.
Dvs cum vedeti lucrurile, pentru creditor? chiar nu are nimic de facut?
Mentionez ca suma in discutie e de aprox 30.000 ron si doar onorariul cerut anticipat si integral de executori de la creditor este de 10% adica 3.000 ron... indiferent de rezultatul executiei...
Ar mai fi de adaugat ca:
- in mod oficial nici debitoarea nici sotul sau nu au in mod oficial nici un venit cu exceptia alocatiei copilului si a pensiei mamei sotului (soacra debitoarei)
-copilul are aprox 15 ani
-pe actul autentic de imprumut debitoarea a mentionat ca foloseste aceasta suma pentru rambursarea altor credite (facute anterior) catre alte persoane fizice si specifica numele acestora.
Cand a fost scadenta ?
Solutia e numai partajul. Chiar daca imobilul va fi atribuit sotului, sotiei i se cuvine o sulta reprezentand c/val a jumatate din ap.