Buna ziua,
Speta dumneavoastra este una extrem de interesanta. O sa va dezamagesc un pic spunandu-va ca avocatul dvs se inseala cand va asigura cu vehementa ca veti castiga. Doar judecatorul stie ce va decide.
In mod logic sotia nu este debitor principal. Legal, nu exista termenul de co-imprumutat. este o denumire aleasa de banci. Avem debitor principal si garanti. Exista posibilitatea ca instanta sa decida ca, in acel credit dvs erati imprumutatul si fosta sotie a garantat personal pentru dvs. In aceste conditii obligatia de plata va revine dvs in exclusivitate, fosta sotie avand doar o obligatie de garantie.
Daca aerati amandoi debitori principali, nu se folosea notiunea de co-mprumutat. notiunea asta de coimprumutat, este folosita doar pt a se preciza ca in calculul posibilitatilor de rambursare a creditului au fost luate si veniturile sotiei, dar imprumutul vi se da dvs si nu sotiei.
Daca avocatul dvs este unul bun, va reusi sa dovedeasca faptul ca este o datorie comuna.
Altfel, se va adeveri previziunea dumneavoastra.
cu respect,
Nu se intelege daca ati primit cu titlu de sulta doar 30 mii de la fosta sotie, desi instanta v-a acordat 50 mii sau daca instanta v-a acordat doar 30 mii ,insa dvs sperati sa primiti 50 mii....La fel, nu ati precizat daca fosta a platit bancii cei 20 mii inainte de finalizarea procesului de partaj....In fine, in ipoteza in care suma acordata de instanta a fost de 50 mii, iar fosta sotie a platiti la banca 20 mii lei inainte de finalizarea partajului, atunci instanta a tinut cont de acest aspect si v-a dat restul de 30 mii. In acest caz, sotia are sa va dea 30 mii asa cum a decis instant. Cred ca trebuie sa faceti o cerere de lamurire a sentintei sau de completare a acesteia, dupa caz (intrebati-va avocatul ce si cum trebuie).
Problema se rezolva doar daca stiti cu exactitate ce anume a acordat si /sau compensat instanta, respectiv daca v-a acordat doar 30 mii, pentru ca a tinut cont de faptul ca sotia a platit 20 mii ( in contul obligatiei dvs), din sulta de 50 mii pe care v-o datora... Nu cred ca trebuie sa amestecati cele doua cause.Partajul si primirea sultei este una, iar executarea silita de la banca este altceva...Co-imprumutatul este un debitor intocmai ca si debitorul principal si este tinut in acelasi mod ca si acesta,iar nu un garant, conform unor prevederi inscrise in contractual de imprumut- "Conditii generale"....Daca era un simplu garant, atunci acesta trebuia sa semneze un contract de garantie separat, iar nusa semeneze in calitate de co-debitor al obligatiei asumate la finele contractului de imprumut. Faptul ca o Banca are reguli proprii, numai de ea stiute, cu definitii proprii, nu inseamna ca acestea deroga de la dreptul comun in materie de obligatii...(a se vedea defintia "co-debitorului/imprumutatului")....
Dle avocat polloctav, cele doua cauze se amesteca daca cealalta parte invoca compensatia legala. Probabil ca asta s-a si intamplat si de aceea executorul dlui nu a continuat executarea pe restul de 20000 lei, pentru ca s-a afirmat clar ca sulta este de 50000.
gresiti cand spuneti ca un garant trebuie sa semneze contract de garantie separat. Poate exista o clauza de fidejusiune in contractul de credit si asta se si intampla in contractele majoritatii dintre bancile din sistemul bancar roman. Nu exista in lege un debitor principal si un al doilea debitor mai putin principal. Evident ca si garantul este tot debitor, ca doar are o obligatie de garantie .In fapt, diferenta intre fidejusor si co-imprumutat este ca se ia pe langa gajul general si ipoteca pe venitori, pentru ca se iau in calcul la stabilirea posibilitatii de rambursare. :bow: Nu este vorba de nicio regula proprie a bancii ci de prevederi legale si de interpretarea corecta a unei clauze din contract.
Cum spuneam, singura sansa a dlui este sa demomstreze ca suma a fost folosita de dna sau pentru nevoile comune ale casniciei, deci ca este o datorie comuna. Altfel, un coimprrumutat are drept de regres fata de imprumutat.
Revin cu o specificatie , pentru a nu ma incura in explicatii , probabil nu am stiut sa ma exprim prea clar ! Cand s-a incheiat procesul de partaj , am obtinut prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, a unei sulte de 50.000 ron. Fosta, avea acesti bani dar in loc sa-mi plateasca sulta completa, a platit mai intai , datoria comuna care era in valoare de 20.000 ron si apoi mi-a dat restul de sulta. Acea datorie comuna se refera la un imprumut din banca, facut in comun in timpul casatoriei, iar in cotractul de imprumut semnau imprumutatul si co-imprumutatul ( adica eu si ea !) neplatit la timp si data spre executare silita. In concluzie , ea a platit fara stirea si acordul meu, datoria mea si a ei , respectiv 10.000 partea ei si 10.000 partea mea . Un mic amanunut demn de luat in seama : la procesul de partaj, acest imprumut, aceasta datorie nu a facut obiectul partajului, nu s-a pomenit de acest imprumut . Admitand ca cei 10.000 partea mea de datorie era , corect sa fie platita - dar de mine, cred ca nu este deloc corect ca din sulta sa-si plateasca datoriile ei . Am mai primit din sulta hotarata in instanta , din 50.000 , doar 30.000 . Este corect si legal, acest mod de plata a sultei ? Stiu ca sulta este sulta si trebuie platita integral. Apoi din sulta , imi plateam singur datoriile mele. Datoriile ei, se plateau din banii ei proprii , nicidecum din sulta datorata . Cu alte cuvinte , care este baza legala ca fosta , in loc sa-mi achite sulta hotarata in instanta, sa-si plateasca mai intai datoriile din banii mei , apoi sa mai primesc doar restul ? Ce este atat de coplicat pentru onorata instanta de a pricepe ca eu vreau banii mei de drept - adica sa primesc restul de sulta ???
Acum va rog, ajutati-ma cu un articol, o litera, un aliniat ...ceva din lege, pe care sa-l pot invoca in fatza instantei. Inteleg ca in instanta, trebuie sa fac referire la articolul care sa-mi dea castig de cauza , nicidecum cuvinte sterile si balbaieli . Am schimbat doi avocati . primul era cu jacmaneala gratuita , al doilea... se pare ca e putin in plus in fatza doamnei judecatoare , incurcand groaznic lucrurile. Cred ca mult mai indicat ar fi sa-mi sustin singur cauza . Pana acum, doar balbaiala, de 10 luni, doar dezbateri pentru ajutorul public judiciar care tare greu se mai ajunge la un rezultat, dar speta procesului, inca nu a fost pomenita. Sunt cardiac cu doua operatii de implant stent pe artera circumflexa , vreau sa nu ma las prada emotiei sau starii nervoase , sa mor cu dreptatea in brate. Probabil stiti ca au fost cazuri de decese in instanta -infarct . Am trecut prin prea multe din 2007 cand am inceput procesul de partaj , pana in 2010 ... pe parcurs m-am imbolnavit grav de inima , -nervi , emotii, disperare ... pana am ajuns sa fiu la limita de a-mi pierde viata . Pentru ce ? Pentru niste bani care cu toate ca sunt ai mei , ii am doar virtual ? Credeti ca ar trebui sa solicit daune ? Cum se procedeaza pentru a cere daune ? Va rog sa ma ajutati , eventual articolul din lege .
Sincere multumiri !