Actiunea posesorie

Actiune in evacuare, actiune in granituire, revendicare, etc....

Actiunea in revendicare constituie principalul mijloc de aparare a dreptului de proprietate privata (art.563 si urm din NCC) si publica (art.865 din NCC).

Ca si definitie, putem spune ca actiunea in revendicare reprezinta actiunea aflata la indemana proprietarului bunului impotriva posesorului sau impotriva altei persoane care detine bunul respectiv, fara drept.


Proprietarul are dreptul, ca pe langa revendicarea bunului, sa solicite si despagubiri.

Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel (art.563 alin.2 din NCC).


Asadar, actiunea in revendicare poate fi introdusa oricand, indiferent daca priveste un bun mobil sau un bun imobil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel (de ex, potrivit art.937 alin.1 din NCC, bunul bunul mobil pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna-credinta, daca actiunea este intentata, sub sancţiunea decaderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului).




Apărarea dreptului de proprietate privată
Art. 563
Acţiunea în revendicare
(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
(2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut.
(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă.