Contestatie pv rutier pentru o declaratie a unui martor...

Dacă ați semnat procesul verbal șansele sunt mici să se stabilească altfel decât s-a consemnat în cuprinsul cestuia de către agentul constatator.

Pe de altă parte nu are nici o relevanță dacă procesul verbal a fost încheiat pe baza unei declarații de martor sau pe baza sesizării proprietarului mașinii avariate.

Trebuia să vă convingeți înainte de a semna dacă întradevăr mașina respectivă este avariată și dacă avaria putea să provină de la manevra D-voastră de parcare.

Acum puteți contesta procesul verbal în termen de 15 zile de la data la care l-ați semant și apoi să încercați să-l convingeți pe judecător de faptul că ați semnat fără să fiți sigur că D-voastră ați provocat accidentul.
Șansele sunt însă destul de mici având în vedere faptul că ați semnat procesul verbal fără să faceți obiecțiuni cu ocazia semnării acestuia.

Ați putea avea norc dacă procesul verbal a fost încheiat fără respectarea unor norme legale obligatorii. Asta va verifica judecătorul dacă faceți contestație.

D-nule Patrick, nu mai induceti in eroare. procesul verbal se semneaza pentru luare la cunostinta si nicidecum ca si recunoastere a faptelor . astfel il primesti pe loc si nu iti este comunicat ulterior (il poti contesta muuult mai repede). d-nul a procedat foarte bine ca a semnat, astfel il va putea contesta chiar maine si sa isi recape permisul pe perioada desfasurarii procesului. altfel era nevoie sa il astepte acasa si mai dura sigur o vreme pana venea.

Știu că se face această distincție între „recunoașterea” procesului verbal prin semnătură și „semnarea” lui doar pentru luare la cunoștiință.

În afară de faptul că nu există nici un temei legal care să susțină faptul că procesul verbal se semnează doar pentru „luare la cunoștiință”, distincția respectivă nu ar avea nici o utilitate practică. Care ar fi utilitatea semnăturii dacă aceasta ar avea rolul de a se lua la cunoștință despre procesul verbal (în afară de cel al funcției de comunicare a actului)? Acesta se poate comunica foarte bine prin poștă sau prin agentul procedural.

Semnarea unui proces verbal de contravenție trebuie privită în legătură cu eventualele obiecțiuni pe care cotravenientul le face la momentul semnării.

Astfel, dacă procesul verbal e semnat cu obiecțiuni, se prezumă că faptele menționate prin acesta nu sunt recunoscute de către contravenient, urmând ca agentul constatator să aibă sarcina probei adică să dovedească fapta respectivă.

Dacă dimpotrivă, procesul verbal se semnează fără nici o obiecțiune, se prezumă că aceasta este recunoscut de către contravenient, iar dacă va fi contestat de către acesta ăn fața instanței, acesta va fi nevoit să facă dovada contrară a celor consemnate. În acest caz procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie a unui act administrativ încheiat de către un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.

Deci, cel mai util pentru o persoană căreia i s-a încheiat un proces verbal este ca aceasta să-l semneze cu obiecțiuni care privesc netemeinicia faptei constatate, adică nerecunoașterea celor consemnate, în acest fel, în cazul unei contestații în instanță, agentul constatator va fi cel care trebuie să facă dovada faptei respective și nu contravenientul. Dacă nu se semnează procesul verbal,sau se semnează fără nici o obiecțiune, în favoarea acestuia operează o prezumție (relativă ce-i drept) de legalitate și temeinicie, iar cel care-l contestă trebuie să facă dovada contrară celor consemnate în cuprinsul său, această dovadă nefiind ușor de făcut în multe cazuri.

pe aceasta tema au mai fost discutii....
uitati ce a statutat o instanta de exemplu... Judecătoria Călăraşi, fiind învestită cu soluţionarea unei plângeri contravenţionale, a statuat că situaţia în care petentul a semnat procesul-verbal nu reprezintă un aspect care să atragă automat concluzia că petentul nu ar fi avut obiecţiuni, ci numai faptul că a luat la cunoştinţă de acest proces-verbal şi că i s-a înmânat un exemplar al acestuia.Mai mult, instanţa mai arată că, în lipsa înscrierii la rubrica menţionată a obiecţiunilor, nu poate verifica dacă i s-a adus la cunoştinţă petentului dreptul de a face obiecţiuni, drept menit să garanteze dreptul la apărare al petentului.
nu stiu cine v-a spus dvs ca daca este semnat cu mentiuni agentul trebuie sa dovedeasca fapta respectiva, dar v-a indus grav in eroare! contravenientul este cel ce trebuie sa administreze probele contrare situatiei de fapt indiferent ca are sau nu obiectiuni! ce-ar mai fi daca in instanta politia ar trebui sa demonstreze de fiecare data cu probe faptele consemnate in procesul verbal de constatare :)))))

Consultați jurisprudența CEDO conform căreia pezumția de nevinovăție se aplică și în materie contravențională.

De regulă într-o acțiune având caobiect plângere contravențională se invocă de către petent prezumția de nevinovăție și se solicită probarea faptei de către intimat.

În aceste cazuri instanța trebuie se pună în balanță prezumția de nevinovăție a petentului și prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat.

De regulă atunci când procesul verbal e semnat cu obiecțiuni se prezumă că petentul a contestat fapta constatată chiar la momentul încheierii procesului verbal, iar instanța dă prioritate prezumției de nevinovăție a acestuia, urmând ca dovada să fie cerută de la intimat (în contravențiile privind regimul circulației dovada se face cu imginile sau clișeele foto înregistrate de către agentul constatator).

Dacă însă petentul semnează pur și simplu procesul verbal se va da întâietate prezumției de legalitate a procesului verbal (semnarea fără obiecțiuni prezumând o recunoaștere a faptei consemnate), ceea ce înseamnă că proba se va face de către petent.

De asta spuneam că era mult mai bine pentru petent dacă ar fi semnat procesul verbal cu mențiuni, deoarece ar fi fost scutit de sarcina probei.
În cazul în care a semnat pur și simplu, iar procesul verbal este încheiat cu respectarea tutror celorlalte cerințe legale (inclusiv cea prin care i-a fost adus la cunoștință dreptul de a face mențiuni), are foarte mari șanse ca instanța să-i solicite dovedirea faptelor contrare celor pe care le contestă, ceea ce în cazul de față pare a fi destul de greu.

Cu privrire la hotărârea despre care vorbiți, aceasta nu este relevantă în primul rând pentru că nu este opzabilă decât părților din acel proces, iar pe de altă parte nu se cunosc exact circumstanțele de fapt în care a fost dată.
Bineînțeles că există și situații în care, în funcție de ceea ce invocă părțile dintr-un proces, instanța poate aprecia că petentul a semnat doar pentru luarea la cunoștință a actului respectiv.

Cu toate acestea regulile generale aplicate de către instanțele de judecată cu privire la cele două prezumții care sunt aplicabile în materie contravențională sunt cele arătate mai sus.

PS
Poliția nu trebuie să dovedească întotdeauna faptele consemnate ci numai atunci când procesul verbal este contestat în instanță și instanța apreciază, după caz, că se impune a se da prioritate prezumție de nevinovăție a petentului în defavoarea prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal.