Mie unul nu mi se pare corecta o astfel de abordare (chiar si in conditiile in care salariatul ar fi facut eroare) dar e strict o parere personala:
Chiar am intrebat aici pe forum opiniile altor persoane in aceasta privinta dar nu am primit niciun semn ca ar fi cineva interesat de o astfel de problematica:
www.avocatnet.ro/content/for...
Am facut un calcul si in cazul dvs. despagubirile sunt echivalentul cu salariul angajatului pe 75 de ani. Poate exista niste prevederi pe undeva si eu nu le cunosc dar nu mi se pare normal ca cineva sa plateasca cu salariul pe 75 ani pentru o eroare materiala. Ce ar trebui sa faca un astfel de om? puscarie pe viata?
La ce m-am gandit eu cand mi-am pus aceasta problema:
1. Nu exista om care sa nu faca erori in timpul muncii. Singura chestiune de evaluat este cat de grava este sau nu greseala care a facut-o.
2. Mi se pare corect ca pedeapsa care o primeste sa fie corelata cu recompensa care a primit-o pt munca depusa.
3. Salariatii nu au dreptul la profitul societatii atnci cand el exista atunci de ce sa aibe obligatia sa suporte pierderile societatii. (sa nu fiu inteles gresit nu consider ca un salariat ar trebui sa fie lipsit de responsabilitati ci consider doar ca este o carenta in legislatie care ar putea genera abuzuri - cum este in cazul dvs.)
4. Toata lumea cunoaste ca exista o economie gri in Romania. De exemplu o persoana care lucreaza pe minimul pe economie desi in realitate salariul este posibil sa fie mai mare. Daca va naste va primi o indemnizatie mica pentru ca asa figureaza in acte. In contrapartida mi se pare corect ca daca ar produce o paguba angajatorului si acea paguba sa fie raportata la acelasi salariu la care se raporteaza pensia, somajul, indemnizatia pt cresterea copilului ...etc.
5. Eu consider ca afacerea trebuie administrata de catre conducerea societatii. Asta inseamna ca trebuie sa ia in calcul tot felul de riscuri. Sa nu uitam ca uneori companiile isi propun sa diminueze costurile salariale si atunci angajeaza persoane mai putin pregatite pentru ca salariul cerut de candidat este mai mic. Daca acest lucru se traduce si intr-o pregaire mai slaba atunci acesta este un risc pe care si-l asuma societatea.
6.Am plecat de la o paralela intre un salariat cu o societate de asigurari. Apoi o soc de asig daca primeste o prima mai mare asigura un risc mai mare daca prima e mai mica asigura un risc mai mic. Pai ... un salariat se compara cu o societate de asigurari incat sa sa asigure .../fara numar/ ? Eu zic ca nu.
Cazul acesta care il aveti dumneavoastra mi se pare ca reflecta aceste considerente. Mi-ar placea sa aud si alte pareri referitoare la acestea indiferent de ce zice legea in acest moment. Poate ca legea nu este corecta si se merita ca cineva sa isi puna problema schimbarii ei.
Nu imi dau seama daca exista posibilitatea de a ajunge la un comun acord cu societatea la care este angajat tatal dvs. dar in caz ca se poate ar fi bine sa stiti ca raspunderea in acest caz este limitata.
Art. 254. [raspunderea salariatului]
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.