u.b.i.k. a scris:
- Daca RIL-ul ar "bate"decizia CCR ar insemna ca acceptam ca asupra constitutionalitatii unui text se poate pronunta si ICCJ.
Oarecum in acelasi context am o intrebare: Poate CCR sa constate ca interpretarea legii dintr-o decizie data pe un RIL este neconstitutionala?
Doua probleme grele:
1. Instantele au acum dreptul de a analiza in concret orice incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenesti garantate prin Constitutie, Conventia EDO si DUDO. Se spune ca ele nu testeaza direct "constitutionalitatea", ci "conformitatea".
- Aceasta conformitate este substantial un fel de constitutionalitate, din moment ce orice prevedere din Constitutie o poti interpreta ca specificare a unor documente internationale (in special DUDO care nu are o jurisprudenta, e un "document de manevra"). Prin urmare da, si ICCJ este cvasi-constitutionala.
- Este asta neprevazut de textul Constitutiei? Nu conteaza ca "ca la noi la nimenea", dar eu vad asa. Art 20. (2) garanteaza "prioritatea reglementarilor internationale" care coroborat cu art. 21 "liberul acces la justitie" pentru apararea drepturilor conferite de tratatele internationale conduce direct la ICCJ pentru ca art. 126 (1) garanteaza sistemului de instante prin ICCJ infaptuirea zisei justitii (excluzand CCR).
- Daca un act normativ in toate aplicarile sale concrete este neconform cu drepturile omului, el este de fapt neconstitutional fara a fi trecut pe la CCR.
2. In termeni practici, este acest duplicare daunatoare? Singura situatie in care se ajunge la conflict deschis este cand conflictul ar fi intre Parlament + CCR pe de o parte contra ICCJ de cealalta parte. Atunci cand vointa legiuitorului s-ar izbi de inamovibilitatea judecatoreasca (spre deosebire de CCR care este revizuibil politic, chiar la intervale lungi).
Atunci da, CCR ar putea fi sesizata cf. art. 146 din Constitutie. Dar din nou, daca accepta investirea, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra propriei autoritati . In al doilea rand "conflictul intre autoritati" are o nuanta ocazionala in timp ce transarea suprematiei in cauza este o problema de croiala a sistemului de drept.
Si daca ar accepta investirea, ce garantie are CCR ca hotararea va fi aplicata de sistemul de instante?
In speta cu insulta si calomnia, sunt doua argumente de lege lata pentru care nu sunt in vigoare (preluate din sesizarea RIL-ului admis):
- abrogarea unui text abrogator al unei infractiuni nu reincrimineaza infractiunea, conform art. 62 din Legea 24/2000 privind tehnica legislativa.
- potrivit art. 2 din Legea 47/1992 CCR se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata.
La o sesizare, CCR ar putea declara aceste doua articole neconstitutionale, urmand sa dilueze bazele RIL-ului, conflictul fiind stins pe cai obisnuite. Oare e corect? :hm: